În Ungaria au loc alegeri istorice pe 12 aprilie. Scrutinul ar putea pune capăt celor 16 ani de putere ai prim-ministrului Viktor Orban, ar putea zgudui Rusia şi ar putea provoca valuri de şoc în cercurile de dreapta din Occident, inclusiv la Casa Albă.

Orban, un naţionalist eurosceptic, a creat un model de „democraţie iliberală”, fiind considerat un tipar urmat de mişcarea Make America Great Again (MAGA) a lui Trump şi de admiratorii acesteia din Europa, conform news.ro. O parte din populație însă, nu este mulțumită de această politică, luând în considerarea stagnarea economică și creșterea costului vieții, pe fundalul investigațiilor despre viața de lux a oligarhilor apropiați de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajele de opinie din ultimele două săptămâni au arătat că partidul Fidesz al lui Orban se află în urma partidului de opoziţie de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, cu 7-9 puncte procentuale.

Votul pentru alegerile parlamentare, care va decide componența parlamentului format din 199 de deputați, a început la ora 6:00 şi se va încheia la ora 19:00, conform fusului orar local.

Alegerile sunt urmărite de la Bruxelles, din Statele membre ale UE, dar și de la Casa Albă. Administrația Trump în sprijină pe actualul premier al Ungariei, iar JD Vance chiar a vizitat Budapesta cu puțin timp înainte de scrutin.

Orban a prezentat scrutinul ca o alegere între „război şi pace”. În timpul campaniei electorale, guvernul a acoperit ţara cu afişe care avertizau că liderul Tisza, Peter Magyar, ar târî Ungaria în războiul Rusiei cu Ucraina, lucru pe care acesta îl neagă cu vehemență.

#alegeri #Orban #premier #scrutin #Ungaria

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.