Alegeri parlamentare cu miză uriașă în Austria, inclusiv pentru România. Extrema dreaptă este favorită în sondaje

Duminică, 29 septembrie 2024, au început alegerile parlamentare din Austria, la care au drept de vot 6,43 milioane de cetăţeni. Extrema dreaptă este favorită în sondaje, la acest scrutin legislativ. Votul este unul cu miză uriașă, inclusiv pentru România, în contextul în care așteptăm acceptul austriecilor ca să intrăm total în spațiul Schengen.

Extrema dreaptă este favorită în sondaje, la acest scrutin parlamentar, iar Europa se uită cu îngrijorare având în vedere avansul partidelor radicale din mai multe țări. Primele secţii de votare s-au deschis la ora locală 06:00 (04:00 GMT), iar ultimele care se vor închide o vor face la ora locală 17:00, oră la care sunt aşteptate primele proiecţii ale rezultatelor.

Potrivit ultimelor sondaje, Partidul Libertăţii din Austria (Freiheitliche Partei Osterreichs, FPO), liberal ultranaţionalist, condus de fostul ministru de interne Herbert Kickl, are o cotă de 26% din voturi, cu un punct procentual mai mult decât Partidul Popular Austriac (OVP, Österreichische Volkspartei) de guvernământ, care a câştigat alegerile din 2019 cu 37,5%. Pe locul al treilea în sondaje se află Partidul Social Democrat din Austria (Sozialdemokratische Partei Österreichs, SPO), cu 21% din voturi, înaintea formaţiunii Noua Austrie şi Forumul Liberal (Das Neue Österreich und Liberales Forum, NEOS), cu 12%.

În acelaşi timp, Verzii ecologişti, partenerii OVP în actualul guvern de coaliţie, sunt aşteptaţi să obţină 8 % din voturi, cu şase puncte procentuale mai puţin decât în urmă cu cinci ani. Campania electorală a fost marcată mai întâi de mesajele naţionaliste, eurosceptice şi xenofobe ale FPO şi apoi de inundaţiile grave care au devastat partea de est a ţării.

Gestionarea acestei catastrofe naturale de către actualul cancelar federal, conservatorul Karl Nehammer, i-a dat o anumită forţă în ultima parte a campaniei. Astfel, OVP pare să fi redus decalajul faţă de FPO, care conducea sondajele de opinie de mai bine de un an cu până la 30 % din voturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Schengen #alegeri parlamentare #Austria #alegeri #Romania

Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a examinează deocamdată excluderea anumitor candidați din cursa electorală. Angela Caraman a explicat în cadrul unui briefing de presă că reprezentanții autorității electorale au urmărit informațiile făcute publice de Poliție, dar nu au recepționat deocamdată materialele, pentru a putea face concluzii cu referire la subiect.

Totodată, președinta CEC a punctat că membrii Comisiei dețin informații din teritoriu, cu referire la încălcările comise în procesul de colectare a semnăturilor. Potrivit ei, responsabilii din cadrul instituției se vor pronunța, după ce Poliția le va furniza datele pe care le deține despre încălcările comise de concurenții electorali.

„Până la ziua de astăzi (n. red.: 9 octombrie 2024), nu am recepționat asemenea solicitare. (…) Am urmărit acea conferință de presă (n. red.: declarații făcute pe octombrie de șeful Poliției Naționale Viorel Cernăuțeanu și procurorul șef Anticorupție Veronica Dragalin, cu referire la coruperea alegătorilor și fraudarea alegerilor). Avem anumite informații, sunt venite din teritoriu și vizează încălcări admise la colectarea de semnături și la ce au colectat colegii de la Inspectoratul General al Poliției. Încă nu am recepționat materialele, ca să ne putem pronunța vizavi de materialele respective. După ce le vom recepționa, ne vom putea pronunța”, a conchis Caraman.

Deși tipărirea buletinelor de vot este în plin proces, dacă totuși se va întâmpla ca dintre cei 11 candidați să fie exclus cineva, funcționarii din cadrul secțiilor de votare vor aplica în dreptul numelui lui ștampila cu inscripția „retras”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 3 octombrie, Viorel Cernăuțeanu anunța despre circa 130.000 de moldoveni care ar fi participat la finanțarea ilegală a partidelor conduse din umbră de politicianul fugar Ilan Șor. Conform lui, peste 70.000 de simpatizanți ai lui Șor ar fi fost racolați și instruiți să voteze „Nu” la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar și să susțină un anumit candidat, fiind remunerați cu sume cuprinse între 900 și 1800 de lei lunar.

Circa 130.000 de moldoveni, vizaţi în finanţarea ilegală a partidelor lui Şor. 1800 de lei ar costa „NU” la referendum

Ulterior, șeful Poliției Naționale puncta în cadrul unei emisiuni difuzate la TV8 că minim trei candidați la alegerile prezidențiale ar putea fi scoși din cursa electorală, fiind bănuiți de finanțare ilegală. În același timp, conform lui Cernăuțeanu, unii politicieni din opoziție ar intenționa să preia cu forța instituțiile statului.