Rada Supremă a Ucrainei analizează posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale, după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat că nu exclude acest scenariu, ca răspuns la criticile venite dinspre Washington, relatează EFE, citată de Agerpres.

Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a unui grup de lucru este deja în desfășurare, iar presa va fi informată în scurt timp despre data și ora primei ședințe. Grupul va analiza cadrul legal necesar pentru un eventual scrutin în timpul stării de război.

Potrivit lui Arahamia, la discuții vor participa membri ai Comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală, dezvoltare regională și planificare urbană, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, ai Comisiei Electorale Centrale, precum și organizații ale societății civile specializate în domeniul electoral.

În paralel, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a subliniat că legislația ucraineană actuală interzice desfășurarea alegerilor pe durata legii marțiale și că, în mod normal, scrutinul poate avea loc doar în condiții de pace. „Este necesar să ne revizuim legislația, care este concepută pentru timp de pace”, a declarat oficialul.

Dubovik a precizat că, după depășirea obstacolului juridic reprezentat de legea marțială, vor fi necesare și alte modificări legislative pentru adaptarea procesului electoral la realitățile postbelice sau la un eventual armistițiu. Decizia finală, a menționat el, aparține parlamentului, care trebuie să stabilească o foaie de parcurs clară și un proiect legislativ corespunzător.

Oficialul a atras atenția și asupra dificultăților majore ale organizării unui asemenea scrutin. Ucraina are aproximativ 33 de milioane de alegători înregistrați, dintre care între cinci și 7,5 milioane se află în străinătate ca refugiați, circa 1,4 milioane nu au o adresă declarată, iar alte milioane sunt strămutate intern sau mobilizate pe front.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, Dubovik a avertizat asupra riscului bombardamentelor în ziua votului și asupra pericolului direct pentru viețile oamenilor, subliniind necesitatea unor garanții internaționale solide pentru securitatea procesului electoral.

Recent, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că nu respinge ideea organizării alegerilor prezidențiale în pofida legii marțiale, cu condiția ca parlamentul să identifice o soluție legală, iar aliații Kievului să își asume garantarea securității scrutinului. Totodată, liderul ucrainean a recunoscut că alegerile nu ar putea fi organizate în teritoriile aflate sub ocupație rusă.

Volodimir Zelenski a anunțat că este pregătit pentru noi alegeri prezidențiale în Ucraina

#alegeri #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.