Peste 300 de milioane de lei îi vor costa pe cetățenii moldoveni alegerile prezidențiale, organizate în aceeași zi cu referendumul privind aderarea la UE, cu implementare votului prin corespondență ca proiect-pilot în câteva țări. Cel puțin asta reiese din declarațiile vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, făcute la emisiunea „Moldova LIVE” de la postul Exclusiv TV, ediția de marți, 25 iunie curent, și precizările ulterioare.

„100 și ceva de milioane de lei ne costă alegerile prezidențiale, estimate cu două tururi. Iarăși, sunt estimări. După care noi am cerut resurse suplimentare pentru organizarea referendumului – vreo 30 și ceva de milioane de lei. Și pentru votul prin corespondență – vreo 19 milioane de lei”, a declarat Pavel Postica, care a precizat că cifrele oferite sunt aproximative.

A doua zi, adică deja miercuri, 26 iunie curent, a revenit cu cifre detaliate despre bugetul pentru data de 20 octombrie 2024. Astfel, potrivit vicepreședintelui CEC, 254,7 milioane de lei vor fi necesare pentru alegerile prezidențiale, pentru referendumul – circa 37,5 de milioane de lei și pentru votul prin corespondenta – circa 19,6 milioane de lei.

Guvernul deja a analizat propunerile Comisiei Electorale Centrale privind rectificarea bugetară, anumite sume fiind deja acceptate.

De asemenea, potrivit estimărilor CEC-ului, pentru diasporă urmează să fie deschise puțin peste 230 de secții de votare, mai mult comparativ cu scrutinele precedente. Numărul secțiilor de votare va fi majorat, inclusiv, din cauză că votarea cu două buletine de vot, pentru alegerile prezidențiale și referendum, va lua mai mult timp și se vor crea cozi. Numărul celor care vor utiliza votul prin corespondență se estimează la 12.500 de alegători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Alegeri prezidentiale #CEC #cifre #Pavel Postica #referendum #UE

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.