Votarea a început, sâmbătă, în Georgia, într-un climat de tensiune între guvern și opoziție după arestarea fostului președinte Mihail Saakașvili, vineri, la câteva ore după întoarcerea acestuia în țară. Tensiunile sunt alimentate inclusiv de criza prin care trece țara de la alegerile legislative din 2020, încheiate cu acuzații de fraudă și proteste de stradă, transmite digi24.ro.

Aproape 3,5 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă 64 de primari şi 2.068 de deputaţi în 64 de adunări locale, în cele peste 3.600 de secţii de vot din întreaga ţară.

Interesul a crescut faţă de acest scrutin ca urmare a crizei politice de proporţii declanşată de alegerile legislative din octombrie trecut, calificate drept fraudate de către opoziţie şi în care partidul la putere, Visul Georgian, a obţinut 90 din totalul de 150 de mandate din Parlament.

Un acord intermediat în aprilie de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a scoate ţara din criză a fost anulat în iulie după ce partidul Visul Georgian l-a denunţat. Acordul prevedea convocarea de alegeri legislative anticipate în 2022 (cu doi ani mai devreme decât era prevăzut în calendarul electoral) dacă Visul Georgian nu obţinea 43% din voturi la alegerile municipale din această sâmbătă. Partidul de guvernământ susţine că acest punct nu mai este aplicabil, în timp ce opoziţia insistă că este în continuare valabil.

Tensiunile au sporit, vineri, odată cu arestarea lui Saakaşvili, care este consilier al Comitetului Executiv pentru Reforme pe lângă preşedinţia ucraineană, după ce şi-a recuperat în 2019 cetăţenia ucraineană, cu ajutorul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Saakaşvili este urmărit în Georgia pentru „abuz de putere” într-un dosar pe care el îl consideră fabricat politic şi pentru care a fost condamnat în lipsă la şase ani de închisoare, în 2018. El mai este vizat în ţara sa natală şi de alte capete de acuzare care, potrivit procuraturii, i-ar putea atrage o pedeapsă de până la 11 ani de închisoare.

Fostul preşedinte le-a cerut sâmbătă georgienilor – din închisoare – să se prezinte la urne „pentru a obţine o victorie comună” şi a susţinut că „nicio ţară din lume nu va recunoaşte condamnările false” pe care i le-a aplicat justiţia georgiană.

Împreună cu fostul şef al statului, care a anunţat vineri noapte că intră în greva foamei, a fost reţinut şi proprietarul apartamentului din Tbilisi în care s-a ascuns Saakaşvili. Şefa statului georgian, Salomé Zurabişvili, care a votat sâmbătă „pentru depolarizarea societăţii georgiene”, a declarat, vineri, că nu-l va graţia niciodată pe predecesorul său.

În ciuda ploii din Tbilisi şi din alte regiuni ale ţării, alegătorii s-au prezentat la urne, la prânz rata de participare fiind de 17,72%.

#alegeri #Georgia #Saakașvili

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.