Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru data de 22 martie 2026, nu vor avea loc, după ce procesul electoral a fost blocat din motive juridice. Potrivit rupor.md, începerea înregistrării candidaților, prevăzută pentru 21 ianuarie, a fost imposibilă, iar Comisia Electorală a autonomiei a anunțat oficial că scrutinul nu poate fi organizat.

Blocajul a fost generat de o decizie a Curții Supreme de Justiție, care a admis demersul Cancelariei de Stat și a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei din 16 decembrie 2025, ce vizau constituirea organului electoral. Litigiul juridic a apărut din cauza denumirii instituției: legislația națională prevede termenul „Consiliul Electoral Central”, în timp ce la Comrat a fost aprobată „Comisia Electorală Centrală”, invocându-se Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputatul APG Alexandr Tarnavschi a declarat pentru rupor.md că refuzul majorității deputaților de a modifica un singur cuvânt în denumirea instituției a dus autonomia într-un impas juridic și a compromis calendarul electoral. Acesta a subliniat că, din cauza suspendării deciziilor și a imposibilității respectării termenului legal de 60 de zile, desfășurarea alegerilor la 22 martie nu mai este posibilă.

Pentru deblocarea situației și relansarea procesului electoral, Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să se convoace într-o nouă ședință, în cadrul căreia să fie adoptat un nou pachet de decizii, stabilită o nouă dată a alegerilor și armonizată denumirea organului electoral cu legislația națională.

Pe 12 ianuarie, Adunarea Populară a aprobat finanțarea Comisiei electorale pentru pregătirea alegerilor. Totodată, oficiul Cancelariei de Stat din Comrat a recomandat schimbarea denumirii organului în „Consiliul Electoral Central”, însă deputații locali au păstrat denumirea actuală.

#alegeri #CEC #Gagauzia

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.