Alegerile parlamentare din 2025 vin într-un moment de cotitură: de la simbolismul „statutului de candidat” la mecanismele concrete ale aderării la UE. Pentru Chișinău, fiecare pas spre Europa înseamnă reziliență; pentru Moscova, costuri mai mari de constrângere, scrie carnegieendowment.org.

Miza depășește Moldova. O întoarcere ar slăbi Ucraina și ar afecta credibilitatea extinderii UE. În schimb, alegeri corecte și reforme vizibile ar arăta că și o mică democrație vulnerabilă poate avansa spre Europa.

Interferența Rusiei

Amploarea interferenței ruse a ajuns fără precedent: de la 55 de milioane de dolari în 2023 la 200 de milioane de euro în 2024, cu structurile lui Ilan Șor în rol central. Media proxy, domenii dublură și site-uri anonime răspândesc narațiuni anti-UE, direcționate mai ales către diasporă.

Scopul Moscovei este să blocheze sau să inverseze cursul european al Moldovei. Nu e nevoie de victorie totală, câteva mandate în Parlament pot bloca reforme, energia sau justiția.

Tactici și vulnerabilități

Narațiunile exploatează teme identitare („UE amenință ortodoxia și familia”), economice (scumpiri, piețe pierdute) și de securitate (neutralitate = pace, modernizare = război). Sunt difuzate pe Telegram, TikTok sau prin rețele religioase afiliate Moscovei.

Slăbiciunile Moldovei, fragilitate economică, influența mass-mediei ruse, neîncredere în instituții și neutralitatea percepută ca identitate, amplifică impactul.

Două scenarii pentru Moscova

Control prin coaliții – infiltrarea în guvern și blocarea reformelor din interior.
Decuplare totală – o guvernare pro-rusă care oprește integrarea europeană.

Primul scenariu este cel mai probabil acum, al doilea rămâne ținta finală.

Alegerile din 2025 vor testa dacă Moldova poate menține cursul european sub o campanie intensă de interferență. Rusia prezintă alegerea ca imposibilă: „ori trădezi identitatea, ori prosperitatea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Răspunsul, spun experții, nu poate fi propaganda inversă, ci instituții credibile, proceduri transparente și beneficii tangibile ale reformei.

#alegeri #moscova #Republica Moldova

Contractele pe termen lung ar putea oferi Republicii Moldova mai multe posibilități de negociere a prețului și a condițiilor de achiziție a gazelor naturale. Fostul vicepremier Andrei Spînu consideră că, pentru anul viitor, autoritățile ar trebui să schimbe abordarea privind procurarea gazelor, după lecțiile învățate în ultimii ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit lui, contractele pe termen lung permit negocierea unor clauze flexibile, inclusiv amânarea plăților sau reducerea volumelor în anumite situații, în funcție de evoluția pieței.

„Moldova niciodată aproape nu a avut un contract pe termen lung. Nici măcar cu Gazpromul. Chiar dacă socialiștii și Dodon încearcă să aiurească un pic, nu a avut, pentru că acel contract era renegociat în fiecare an. Era pe un an de zile”, a declarat Andrei Spînu.

Fostul vicepremier a comentat și contractul cu România pentru gazele din perimetrul Neptun Deep, care ar urma să intre în vigoare de anul viitor. El a spus că nu cunoaște clauzele acestuia, dar speră că acordul nu va fi legat exclusiv de cotațiile de pe piață, ceea ce ar face ca Republica Moldova să plătească, în esență, același preț de piață.

Spînu a afirmat că experiența ultimilor patru ani, începând din 2021, ar trebui să determine autoritățile să fie mai bine pregătite pentru eventualele schimbări de pe piața energetică.

În opinia sa, una dintre probleme a fost lipsa unei abordări preventive în achiziția gazelor, bazată pe presupunerea că situația va rămâne stabilă.

„Eu cred că a fost un fel de ignoranță. Știți cum la noi? Lasă că o să fie bine. Lasă că o să trecem”, a menționat acesta.

Andrei Spînu consideră că autoritățile ar trebui să analizeze din timp evoluțiile pieței și să identifice soluții pentru a cumpăra gaze la prețuri mai avantajoase, fără a miza exclusiv pe faptul că situația va rămâne favorabilă.