Alegerile parlamentare din 2025 vin într-un moment de cotitură: de la simbolismul „statutului de candidat” la mecanismele concrete ale aderării la UE. Pentru Chișinău, fiecare pas spre Europa înseamnă reziliență; pentru Moscova, costuri mai mari de constrângere, scrie carnegieendowment.org.

Miza depășește Moldova. O întoarcere ar slăbi Ucraina și ar afecta credibilitatea extinderii UE. În schimb, alegeri corecte și reforme vizibile ar arăta că și o mică democrație vulnerabilă poate avansa spre Europa.

Interferența Rusiei

Amploarea interferenței ruse a ajuns fără precedent: de la 55 de milioane de dolari în 2023 la 200 de milioane de euro în 2024, cu structurile lui Ilan Șor în rol central. Media proxy, domenii dublură și site-uri anonime răspândesc narațiuni anti-UE, direcționate mai ales către diasporă.

Scopul Moscovei este să blocheze sau să inverseze cursul european al Moldovei. Nu e nevoie de victorie totală, câteva mandate în Parlament pot bloca reforme, energia sau justiția.

Tactici și vulnerabilități

Narațiunile exploatează teme identitare („UE amenință ortodoxia și familia”), economice (scumpiri, piețe pierdute) și de securitate (neutralitate = pace, modernizare = război). Sunt difuzate pe Telegram, TikTok sau prin rețele religioase afiliate Moscovei.

Slăbiciunile Moldovei, fragilitate economică, influența mass-mediei ruse, neîncredere în instituții și neutralitatea percepută ca identitate, amplifică impactul.

Două scenarii pentru Moscova

Control prin coaliții – infiltrarea în guvern și blocarea reformelor din interior.
Decuplare totală – o guvernare pro-rusă care oprește integrarea europeană.

Primul scenariu este cel mai probabil acum, al doilea rămâne ținta finală.

Alegerile din 2025 vor testa dacă Moldova poate menține cursul european sub o campanie intensă de interferență. Rusia prezintă alegerea ca imposibilă: „ori trădezi identitatea, ori prosperitatea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Răspunsul, spun experții, nu poate fi propaganda inversă, ci instituții credibile, proceduri transparente și beneficii tangibile ale reformei.

#alegeri #moscova #Republica Moldova

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.