Într-o lună vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Cetăţenii din ţările membre ale UE vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European, iar la vot sunt aşteptaţi în jur de 373 de milioane de europeni.

Ce salarii și pensii au europarlamentarii

Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu. Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.

Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European. Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total. Costul său este suportat de bugetul UE, relatează digi.ro.

În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare. Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă.

Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet. Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.

La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie. Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintimc că Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

#alegeri europene #deputati #pensii #salarii

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.