Primele proiecţii ale rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică din Elveţia indică o reorientare spre dreapta: Partidul Poporului Elveţian (SVP) este creditat cu 29%, cu 3,4 puncte procentuale peste scorul din 2019, transmite televiziunea elveţiană SRF, preluată de Reuters.

Formaţiunea de extremă dreaptă şi-a făcut campanie pe o platformă care propune limitarea populaţiei ţării la 10 milioane; în prezent Elveţia are 8,7 milioane de locuitori.

Electoratul pare să fi ţinut seama în mai mare măsură de imigraţie şi de îngrijorarea privind corectitudinea politică decât de schimbările climatice şi topirea gheţarilor. Institutul de sondare a opiniei publice GFS Bern apreciază că dreapta a primit voturi şi de la cei preocupaţi de încetinirea creşterii economice şi de costul mai ridicat al vieţii.

În favoarea stângii reprezentate de Social Democraţi (SP) par să fie asigurările de sănătate, care devin mai scumpe. Partidul va obţine, conform primelor estimări, 17,2% din voturi, cu 0,4 puncte procentuale peste rezultatul de acum patru ani.

Verzii sunt în scădere cu 4,1 puncte procentuale, la 9,1%.

„Acum patru ani, oamenii erau ceva mai idealişti şi progresişti, ceea ce explică de ce Verzii au mers bine, dar acum oamenii sunt mai îngrijoraţi de securitate şi sunt din nou mai conservatori”, a apreciat analistul politic Michael Hermann de la institutul de sondaje Sotomo.

El explică avansul SVP prin temerile faţă de „wokeness” – conştientizarea problemelor diferitelor minorităţi – şi prin concentrarea asupra migraţiei.

#alegeri #Elvetia #parlamentare #partid

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.