În condițiile în care coaliția este departe de a lua o decizie cu privire la alegerile parțiale din București, acestea ar putea fi organizate abia anul viitor, adică la luni distanță față de termenul indicat de lege. Amânarea aduce unele avantaje, însă nu pentru toată lumea. Termenul de 90 de zile pentru organizarea alegerilor parțiale a fost depășit, iar Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă au fost date în judecată, pentru că au omis să își îndeplinească îndatoririle legale.

Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia „Dreptul Urbanismului” cer instanţei, într-o acţiune depusă la Curtea de Apel Bucureşti, să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti.

Premierul român Ilie Bolojan anunța recent că în acest an nu mai pot fi organizate alegeri, dacă săptămâna acesta nu se va adopta o hotărâre de Guvern în acest sens. O astfel de hotărâre necesită însă un consens în coaliție, care este departe de a fi găsit.

„În coaliție lucrurile au o anumită dinamică. Nu e ușor să menții coerența și solidaritatea unei coaliții de patru partide, fiecare cu istoria lui complicată, cu viziunea lui, cu atenția lui la electorat, la ceea ce a spus în ultima perioadă. Și atunci asta ar fi, să spunem, o tensiune suplimentară”, argumentează premierul într-o discuție la B1 TV.

Organizarea alegerilor din București a aprins numeroase discuții în coaliție, în ultimele luni. USR a acuzat de mai multe ori că social-democrații împing alegerile spre anul viitor în interes propriu. „Alegerile nu se fac în funcție de candidați, ci la termenul lor fix, iar apoi partidele decid candidații. Întreaga discuție care condiționează organizarea alegerilor de un anumit mod de a candida e în afara legii”, spune Cătălin Drulă, candidatul anunțat deja de USR.

Candidatura fostului lider USR ar putea dezavantaja însă PNL, în cazul unei candidaturi unice. Cifrele din sondaje indică că liberalii ar putea aduce un candidat mai puternic, pe Ciprian Ciucu, actual primar al Sectorului 6. Potrivit unui sondaj INSCOP, realizat la comanda PNL, acesta s-ar clasa în cursa pentru Capitală pe locul doi, după Daniel Băluță (PSD), cu 23%, mai puțin cu trei procente față de candidatul PSD.

Câștigătorii amânării alegerilor sunt mai mulți, nu doar PSD, ci chiar și premierul Ilie Bolojan, explică politologul Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”. Acesta indică în aceeași măsură și dezavantaje, însă pentru mai puțini actori.

„În primul rând, Ilie Bolojan însuși. Adică problema alegerilor generează dificultăți în coaliție și riscă să arunce în aer majoritatea parlamentară dacă se realizează o coaliție USR-PNL. (…) Deci, pe de-o parte, prim-ministrul însuși, pentru că, având în vedere stilul său, ar fi făcut presiuni ca acestea să se realizeze până acum. Pe de altă parte, partidele din coaliție, PSD în primul rând, pentru că, nu-i așa, câștigă timp și câștigă și imagine, mai ales înaintea Congresului care se va organiza cândva (zvonurile spun la sfârșitul lunii octombrie).

Și PNL și USR au timp să evalueze mai bine candidaturile și strategiile. Altfel spus, vor decide să forțeze ieșirea PSD-ului de la guvernare sau nu. Pentru că decizia pe care o vor lua în legătură cu un candidat unic – care vizează strategia partidului pe termen mediu – un succes al unui candidat unic ar putea duce la apariția unui partid unic, prin fuziune sau prin asocierea celor două partide. Una din probleme este cum se va poziționa față de președinte, dacă va deveni un partid prezidențial. Eventualul eșec al lui Bolojan ar putea apropia PNL-ul de Nicușor Dan. Și atunci poate că privim prezența la Cotroceni a lui Ludovic Orban și din perspectiva unei strategii de partid pe termen mediu, nu imediat.

Deci sunt multe necunoscute și mulți care pot trage un folos din această amânare, dar în primul rând Bolojan, pentru că PSD nu va accepta un candidat unic al PNL-USR, iar PNL și USR vor încerca să riște să aibă un candidat unic, nu vor să fie înfrânți de PSD, pentru că atunci raporturile din interiorul guvernării se schimbă. Și atunci se amână. Amânarea este un câștig pe termen scurt. Pe termen mediu depinde de cine va câștiga în final Primăria București. (..) Și AUR poate să câștige. Pe de-o parte atacând întârzierea și vorbind de frica partidelor de o confruntare cu poporul. (…) În mai mare măsură pierde PNL-ul decât USR și PSD. Poate să fie PNL și nu Bolojan un pierzător”, explică politologul Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

Alegeri nu vor fi doar în București, ci în mai multe administrații locale, printre care și CJ Buzău, unde candidat ar fi chiar Marcel Ciolacu.

Organizarea mai rapidă a alegerilor este benefică pentru București, dând legitimitate primarului, subliniază sociologul Remus Ștefureac pentru sursa citată.

„Dacă suntem în situația în care fiecare partid are propriul candidat, nu cred că este cineva dezavantajat de amânarea alegerilor, cel mult un candidat cu șanse mici al AUR. (…) AUR nu cred că are vreo șansă realistă să câștige alegeri în București. Scorul lor în București este mult sub cel național”, explică acesta.

Miza poate fi legată de planificarea candidaturilor partidelor aflate la guvernare, indică sociologul, arătând totodată că tot pentru acestea apar probleme: „Cu cât se întârzie momentul, cu atât va fi mai complicat pentru candidații partidelor aflate la guvernare”.

#alegeri #București

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.