Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri anticipate #Aleksandr Vucic #demisie #Serbia

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.