Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le cere românilor să părăsească Ucraina „cât mai curând” și să evite deplasările în Peninsula Crimeea și zona de est a Ucrainei, respectiv regiunile Doneţk și Lugansk, precum și zona de frontieră a Ucrainei cu Rusia și Belarus.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că a fost actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina, în contextul ultimelor evoluții de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

„MAE recomandă puternic cetățenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenții deosebite și, de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând. Totodată, MAE continuă să recomande ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea și în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că situația de securitate se menține tensionată și fluidă.

În egală măsură, MAE sfătuiește cetățenii români, inclusiv reprezentanții mass-media, să fie vigilenți, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure și să-și ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcție de situația de securitate din zonă. De asemenea, MAE recomandă cetățenilor români care se află în Ucraina să manifeste atenție sporită și să respecte reglementările stabilite de autoritățile ucrainene”, potrivit alertei emise de MAE.

MAE, prin misiunea diplomatică și oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecție și asistență consulară cetățenilor români, potrivit unui comunicat de presă transmis duminică de Minister.

„MAE reia recomandarea către cetățenii români care se află în Ucraina să-și notifice coordonatele prezenței lor în Ucraina prin platforma e-consulat.ro (https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza) sau contactând telefonic cel mai apropiat oficiu consular (Ambasadei României la Kiev – +380936252717, Consulatul General Cernăuți – +380635669918; Consulatul General Odessa – +380955412788; Consulatul Solotvino – +380682140918). De asemenea, MAE reamintește că la nivelul Departamentului Consular al MAE a fost activată o linie telefonică dedicată cetățenilor români care se află temporar în Ucraina și care solicită protecție și asistență consulară – telefon 0040 -751.084.537”, mai arată MAE.

În situații ce ar necesita acordarea de asistență și protecție consulară cetățenilor români în Peninsula Crimeea, respectiv în zona de est a Ucrainei, în regiunile Doneţk și Lugansk, capacitatea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României este foarte limitată, potrivit MAE.

MAE reamintește că România nu recunoaște anexarea ilegală de către Federația Rusă a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, care rămân, conform dreptului internațional, părți integrante ale Ucrainei.

„În conformitate cu prevederile alineatului 2 al articolului 10 din Legea Ucrainei privind asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor și regimul juridic pe teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, intrarea și ieșirea străinilor și apatrizilor în/din teritoriile temporar ocupate se poate face numai cu un permis special prin punctele de control la intrarea și ieșirea în/din acestea. Procedura de eliberare a acestor premise este stabilită de Regulamentul de intrare și ieșire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, aprobat prin Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 367 din 4 iunie 2015. Menționăm că prezența în Peninsula Crimeea, cu încălcarea regulilor de intrare și ieșire pe/de pe acest teritoriu, stabilite de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei (Hotărârea nr. 367 din 4 iunie 2015), este sancționată administrativ și penal de legislația ucraineană. În conformitate cu art. 204(2) al Codului Ucrainei privind infracțiunile administrative, încălcarea de către cetățenii străini a Regulamentului de intrare și ieșire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei se pedepsește cu o amendă în cuantum de la 100 până la 300 de ori valoarea venitului minim neimpozabil al cetățenilor ucraineni. Comiterea unor astfel de acțiuni de către un grup de persoane sau de o persoană, care a făcut deja obiectul unei pedepse administrative pentru infracțiune pe parcursul anului în curs, atrage aplicarea unei amenzi în cuantum de la 300 până la de 500 de ori valoarea venitului minim neimpozabil al cetățenilor ucraineni”, mai transmite MAE.

Potrivit comunicatului cirat, nerespectarea procedurilor de intrare și ieșire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei urmărind prejudicierea intereselor statului, în conformitate cu art. 332 (1) din Codul penal al Ucrainei, se pedepsește cu restricționarea libertății pe o durată de până la 3 ani sau cu închisoarea pe aceeași durată. Aceleași acțiuni comise în mod repetat se pedepsesc cu închisoarea de la 3 ani până la 5 ani. De asemenea, acțiunile comise de un grup organizat se pedepsesc cu restricționarea libertății de la 5 ani până la 8 ani.

MAE reiterează faptul că în regiunile Doneţk, Lugansk și Peninsula Crimeea cetățenii români nu pot beneficia de protecţie consulară adecvată din partea misiunii diplomatice sau oficiilor noastre consulare. În conformitate cu decizia autorităților ucrainene, cetăţenii străini, inclusiv cei români, care se află în zona operaţiunii forțelor întrunite (fosta zonă ATO) din estul Ucrainei (care cuprinde părţi ale regiunilor Doneţk şi Lugansk) numai prin punctele de control existente, în baza documentelor de intrare-ieşire prevăzute de legislaţia ucraineană, respectiv paşaport şi viză sau permise de şedere temporară/permanentă. Cetăţenilor străini care intră în zonă prin punctele de frontieră neoperaţionale de la graniţa dintre Ucraina şi Federaţia Rusă nu li se va permite accesul pe teritoriul Ucrainei.

#alertă de călătorii #MAE Romania #Peninsula Crimeea #români

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.