Un nou studiu publicat în revista Cell dezvăluie că diversele epidemii de mpox din Africa sunt cauzate de factori distinctivi, cu o nouă variantă a virusului care se răspândește predominant de la om la om, în timp ce varianta mai veche este transmisă în principal de la animale la oameni

Mpox, cunoscută anterior drept „variola maimuței”, continuă să afecteze zone vaste din Republica Democratică Congo (RDC) și alte câteva țări africane. Studiul arată că două versiuni distincte ale virusului sunt active: clada I, prezentă de zeci de ani, și o nouă variantă, clada Ib, care a fost identificată recent.

„Cazurile de mpox din Republica Democrată Congo sunt alimentate de două mecanisme de transmitere”, subliniază autorii studiului. Analizele genetice au arătat că, în timp ce varianta mai veche (clada I) este încă asociată preponderent cu transmiterea de la animale la oameni, noua variantă (clada Ib) se răspândește mai frecvent între oameni, adesea prin contact direct, inclusiv prin relații sexuale.

Această diferență este crucială, mai ales în contextul epidemiei mondiale de mpox, care continuă din 2022, dar care este determinată de o altă tulpină, clada II, responsabilă de răspândirea bolii în afara continentului african. De exemplu, varianta Ib a fost depistată într-un caz izolat în Germania, un semn rar de răspândire în afara Africii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această situație complicată a atras atenția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a declarat mpox o urgență globală de sănătate în 2022, în contextul creșterii rapide a numărului de cazuri în diverse regiuni ale lumii. Autorii studiului au subliniat importanța înțelegerii detaliate a diferitelor moduri de transmitere ale acestor tulpini pentru a preveni extinderea lor.

Potrivit studiului, varianta Ib prezintă o mutație adaptativă care facilitează transmiterea între oameni, sugerând că acest tip de virus ar putea deveni predominant în viitor în epidemii umane. De aceea, cercetătorii atrag atenția asupra necesității unor măsuri de prevenție și control mai stricte pentru a limita răspândirea virusului.

#epidemie #OMS #virus

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.