Mai mult de 2200 de cazuri de COVID-19 au fost înregistrate în Republica Moldova în perioada 12-18 august 2024. Trei dintre pacienții infectați s-au stins din viață.

Cu referire la cazurile fatale, Ministerul Sănătății notează că și săptămâna precedentă au fost înregistrate trei decese. Precizăm că informațiile despre persoanele care nu au supraviețuit după ce s-au infectat nu au fost anunțate de către Ministerul Sănătății în comunicatul emis pe 14 august, cu referire la situația epidemiologică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, în perioada de referință au fost efectuate mai mult de 10.700 de teste. Dintre pacienții diagnosticați, 416 sunt copii de până la 14 ani care, iar 303 sunt persoane din stânga Nistrului.

Conform datelor Ministerului Sănătății, în perioada 5-11 august, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 1200 de cazuri de COVID-19, numărul lor fiind practic dublu, comparativ cu săptămâna 29 iulie-4 august, când au fost diagnosticate cu maladia peste 700 de persoane.

#bolnavi #COVID-19 #îmbolnăviri #infectare #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.