A fost înregistrat primul deces confirmat cu virus gripal din acest sezon în România. Este vorba despre o femeie în vârstă de 88 de ani, din județul Cluj. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), pacienta avea afecțiuni medicale preexistente și nu figura în Registrul Electronic Național de Vaccinări ca fiind vaccinată antigripal.

Cazul a fost confirmat cu virus gripal de tip A, subtip H3, fiind primul deces asociat gripei raportat în acest sezon rece. INSP avertizează că evoluția cazurilor indică o posibilă situație de alertă epidemiologică la nivel național, transmite MediaFax.

Pe 15–21 decembrie au fost raportate 102.655 de cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Numărul este cu 3,7% mai mare față de săptămâna precedentă, când au fost raportate 99.034 de cazuri, și cu 15,2% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut. De asemenea, datele INSP arată o creștere de 47,3% față de media calculată a cazurilor din sezoanele anterioare, excluzând anii pandemici.

Cazuri de gripă clinică au fost raportate din toate județele țării, cele mai multe fiind în municipiul București, urmat de județele Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.

„Având în vedere succesiunea a 3 săptămâni cu intensitate înaltă a activității gripale și răspândirea geografică extinsă, putem vorbi de o situație de alertă epidemiologică”, a transmis Institutul Național de Sănătate Publică.

Până la data de 21 decembrie, în Registrul Electronic Național de Vaccinări au fost raportate 1.252.642 de vaccinări antigripale, majoritatea în rândul persoanelor eligibile pentru compensare. În acest context, INSP-CNSCBT din România, recomandă vaccinarea fără întârziere a persoanelor eligibile, în special a celor cu risc crescut de forme severe de boală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazuri de gripă #Romania #victime

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.