Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează că a depistat în plantațiile viticole din Republica Moldova organismul dăunător de carantină Grapevine flavescence dorée phytoplasma – agentul fitoplasmatic cunoscută sub denumirea de îngălbenirea aurie a viței-de-vie. Pe teritoriul Uniunii Europene este cunoscută prezența organismului de carantină și este relevant pentru Republica Moldova.

EPPO clasifică agentul patogen drept organism dăunător de carantină A2, iar în Uniunea Europeană acesta este reglementat ca organism de carantină.

„Focarele au fost identificate în urma activităților de supraveghere fitosanitară desfășurate, atât în plantații-mamă destinate producerii materialului săditor, cât și în plantații în rod, pprezența oficială fiind confirmă prin Raport de încercări, eliberat de IP CNSAPSA, Laborator de produse vegetale și produse de uz fitosanitar, desemnat ca laborator de referință.

Agentul patogen este un organism fitoplasmatic cu impact semnificativ asupra sectorului vitivinicol, deoarece se localizează în vasele conducătoare ale viței-de-vie și poate provoca pierderi importante în plantațiile viticole. Agentul patogen este transmis în principal prin insecte-vectoare, în special prin cicada Scaphoideus titanus, precum și prin utilizarea materialului de înmulțire vegetativă infectat”, se arată în comunicatul ANSA.

În scopul gestionării măsurilor fitosanitare, ANSA, în conformitate cu Planul de acțiuni specifice organismului dăunător, Grapevine flavescence doree phytoplasma și vectorului Scaphoideus titanus, a instituit un grupuri de lucru și a întreprins măsuri prin demarcare zone, dispunerea măsurilor de urgență de eradicare focar și eliminarea din plantaii a tufelor afectate.

Totodată, plantațiile—mamă vor fi excluse din Registrul plantațiilor-mamă de viță-de-vie și impuse restricții de mișcare a materialului săditor fără o permisiune oficială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recomandări pentru populație și operatorii economici:

Recunoașterea simptomelor: plantele afectate de îngălbenirea aurie pot prezenta îngălbenirea sau înroșirea frunzelor, în funcție de soi, răsucirea marginilor frunzelor, coacerea neuniformă a strugurilor, reducerea vigorii plantei și maturarea incompletă a lemnului. Simptomele pot fi observate în special în perioada de vegetație.
Raportarea imediată: orice suspiciune privind prezența bolii sau a insectei-vectoare Scaphoideus titanus trebuie comunicată subdiviziunilor teritoriale ale ANSA, cu indicarea localității și, dacă este posibil, prezentarea unor fotografii ale plantelor suspecte.
Nu transportați material vegetal suspect: este interzisă deplasarea neautorizată din zona infestată a butașilor, coardelor, altoilor, vițelor sau a altui material de înmulțire vegetativă care poate contribui la răspândirea organismului dăunător.
Utilizați material săditor controlat: procurarea și plantarea viței-de-vie trebuie realizată numai prin utilizarea materialului de înmulțire care respectă cerințele fitosanitare și de certificare aplicabile.
Monitorizarea plantațiilor: producătorii viticoli sunt îndemnați să inspecteze periodic plantațiile și să informeze ANSA despre apariția unor simptome suspecte.

ANSA reamintește că depistarea timpurie, notificarea imediată și aplicarea măsurilor fitosanitare sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii îngălbenirii aurii și protejarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova.

#ANSA #laborator #plante

România și Republica Moldova au un protocol prin care schimbă permanent informații despre dronele care pătrund sau survolează ilegal spațiul aerian al celor două țări. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, la Chișinău, întrebat despre colaborarea dintre autoritățile de la București și Chișinău în contextul incidentelor cu drone.

„În ceea ce privește observarea, partea de radar, există un schimb de informații care este permanent între Republica Moldova și România și putem să spunem că atunci când le vedem noi, le vede și Republica Moldova”, a precizat Nicușor Dan.

În schimb, capacitatea de a intercepta și doborî dronele este o problemă mai complexă. Nicușor Dan a subliniat că niciuna dintre țările de pe flancul estic al NATO afectate de acest fenomen nu dispune de suficiente mijloace pentru a acoperi integral propriul teritoriu: „Fiecare dintre țări (…) încearcă să-și optimizeze acolo unde simte că riscul este mai mare”.

Nicușor Dan a calificat incursiunile dronelor în spațiul aerian al statelor din regiune drept un fenomen relativ nou.

„Noi vorbim de asta de acum un an, un an și jumătate. Deși ele se folosesc în război de mai mult timp, dar nu veneau în țările noastre”, a spus acesta.

Președintele României a dat și exemplul progreselor făcute în ultimele luni în ceea ce privește capacitatea de apărare.

„Acum patru luni România nu doborâse niciuna, între timp a doborât patru. Acum șase luni nu aveam radarele pe care le avem azi”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului român a subliniat că România și celelalte state de pe flancul estic își consolidează treptat capacitățile pentru a face față amenințării reprezentate de drone.

Joi, 27 august, Nicușor Dan a vizitat Republica Moldova și a participat la evenimentele dedicate Zilei Independenței.