Numărul angajaților din învățământ s-a redus cu 2% în trimestrul doi al anului 2023 față de trimestrul similar al anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică, trasnmite bani.md

Datele BNS relevă că numărul mediu al salariaților (în echivalent timp complet) a constituit 623,6 mii de persoane, iar 14,7% sunt angajați în învățământ.

Salariul mediu brut în învățământ a constituit în trimestrul doi al anului 2023 – 9 950 de lei, cu 20% mai mare față de trimestrul similar al anului 2022.

Învățământul din Republica Moldova se confruntă în continuare cu o serioasă criză de cadre, mai ales în mediul rural, punând sub semnul întrebării calitatea procesului educațional. Școlile luptă să găsească profesori pentru a asigura predarea diverselor discipline. Într-o încercare de a face față acestei situații, mulți profesori au fost nevoiți să se recalifice și să predea discipline în care nu au fost inițial pregătiți. De exemplu, un profesor de matematică ar putea fi pus să predea fizica sau chiar alte materii în funcție de necesități.

Este important de subliniat că această criză de profesori nu este rezultatul doar al factorilor economici, ci și al lipsei de atracție a profesiei învățătorului în rândul tinerilor. Remunerațiile mici, lipsa de recunoaștere socială și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă această categorie profesională.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Educației, Dan Perciun, a spus că autoritățile vor începe la sfârșitul acestui an negocierile privind comasarea școlilor mici. În procesul de discuții vor fi implicați directorii, profesorii dar și părinții care-și duc copiii în școlile vizate de reformă, pentru care guvernul pregătește un program de stimulente. De asemenea, ministrul susține că sistemul educațional duce o lipsă de circa 8.000 de profesori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #invatamint #profesor

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.