Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Alertă pentru sănătatea plantelor: Un dăunător periculos, depistat în municipiul Chișinău

24 Aug. 2026, 14:25
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
24 Aug. 2026, 14:25 // Societate //  Cătălina Boico

Pe teritoriul Republicii Moldova a fost depistat organismul dăunător de carantină Lycorma delicatula. Focarul a fost identificat pe plante forestiere spontane de plante-gazdă Ailanthus altissima, situate într-o zonă industrială din arealul municipiului Chișinău. Focarul a fost localizat și este supus protocoalelor de eradicare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) precizează că dăunătorul este inclus în lista organismelor dăunătoare de carantină a căror prezență nu este cunoscută pe teritoriul țării, însă care sunt relevante pentru Republica Moldova, aprobate prin HG 679/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, precum și în Lista EPPO a organismelor recomandate pentru reglementare ca dăunători de carantină considerați un risc fitosanitar major din cauza regimului polifag de hrănire și a pagubelor economice asociate.

„În scopul gestionării măsurilor fitosanitare, Agenția a instituit un grup de lucruși a aprobat măsuri de gestionare focar. Grupul de lucru a delimitat zona infestată și zona-tampon, a dispus măsuri de urgență de eradicare focar în zona perimetrului delimitat, a informat operatorul economic despre măsurile ce trebuie întreprinse pentru a evita răspândirea dăunătorului de carantină.

Asupra zonei infestate au fost aplicate tratamente fitosanitare etapizat, pe o suprafață de cca 7 000 m². A fost aplicate măsuri de dezinsecție stabilite, utilizându-se și echipamentul specializat din dotare a ANSA, fiind utilizate produse de uz fitosanitar omologate pe teritoriul țării. În urma acțiunilor de monitorizare s-a fost constatat că în limita spațiului delimitat focarul a fost eradicat. În aceeașiordine de idei, la etapa de inspecție și monitorizare ulterioară a zonei-tampon a fost depistată prezența în spații publice a unor populații izolate a dăunătorului, în afara zonei delimitate, fapt despre care a fost informată, în regim de urgență, Primăria municipiului Chișinău și ÎM Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi, fiind prescrisă dezinsecția obligatorie a acestor zone”, transmite ANSA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recomandări pentru populație și operatorii economici

Recunoașterea dăunătorului: adult de cca 25 mm lungime, cu aripi anterioare cenușii cu pete negre și aripi posterioare cu pete roșii vizibile în zbor; pontele apar ca depuneri cenușii-maronii pe scoarță, pietre sau suprafețe netede.

Raportarea imediată a oricărei suspiciuni către ANSA, cu fotografii și indicarea locului. Evitarea deplasării materialului vegetal, lemnos sau a obiectelor din zona infestată, care pot transporta ouă sau adulți. Inspectarea vehiculelor, utilajelor și materialelor depozitate în aer liber înainte de deplasarea din zonă.

HGJRY257

Lycorma delicatula este o insectă din ordinul Hemiptera, familia Fulgoridae (cod EPPO: LYCMDE), cunoscută internațional sub denumirea de spotted lanternfly. Specia este originară din China, Taiwan și Vietnam și s-a extins ulterior în Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite ale Americii.

Specia are un spectru foarte larg de plante-gazdă — peste 70 de specii raportate la nivel mondial. Gazda preferată este cenușarul (Ailanthus altissima), dăunătorul se hrănește inclusiv pe: viță-de-vie (Vitis spp.); arțar (Acer spp.), nuc (Juglans spp.), salcie (Salix spp.), plop; pomi fructiferi: măr, prun, cireș, piersic, cais, migdal; numeroase specii ornamentale, forestiere și ierboase.

Insecta dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de ou. Femelele depun ponta (30-50 de ouă) pe orice suprafață netedă – trunchiuri de arbori, pietre, dar și obiecte create de om: autovehicule, utilaje, mobilier de grădină, materiale depozitate în aer liber. Adulții sunt zburători slabi, dar săritori buni. 

Această biologie explică de ce principala cale de răspândire pe distanțe mari este transportul pasival ouălilor și adulților odată cu mărfurile – în special material săditor, material lemnos și obiecte transportate din zonele infestate. 

Totodată, autoritățile precizează că această acest dăunător provoacă slăbirea plantelor, uscarea ramurilor și pierderea vigorii. Excreția abundentă de miere-de-rouă favorizează dezvoltarea fumaginei, care împiedică fotosinteza. La viță-de-vie, pagubele pot ajunge până la 90% din producție, cu deteriorarea semnificativă a calității strugurilor. Sunt afectate viticultura, pepinierele, sectorul pomicol, cel forestier și industria lemnului.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.