Războiul din Ucraina și criza energetică au scos la iveală interdependența dintre cele două maluri ale Nistrului. O spune fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, potrivit căruia Chișinăul nu are pârghii suficiente în raport cu Tiraspolul pentru că până și energia electrică pe care Energocom o cumpără din România trece prin nodul de distribuție de la Cuciurgan.

Deputatul PAS, Lilian Carp, spune că timp de 30 de ani Republica Moldova nu și-a construit infrastructura necesară și nu și-a diversificat sursele menținând o stare de dependență energetică, notează ipn.md.

Reprezentanții guvernării spun că sistemul energetic al Republicii Moldova a fost construit astfel încât să creeze o dependență dintre cele două maluri ale Nistrului. Deși în prezent Chișinăul nu mai cumpără energie electrică de la Cuciurgan, electricitatea procurată din România tot prin stânga Nistrului trece.

„Sistemul energetic al Republicii Moldova a fost construit în perioada sovietică astfel ca toate întrerupătoarele să se afle în stânga Nistrului. Problema este că în 30 de ani am construit o singură țeavă, Iași-Chișinău și din păcate ea pe perioada de iarnă are capacitatea de 70% din necesitățile malului drept. Energia electrică pe care o cumpărăm tot trece pe teritoriul regiunii transnistrene. Noi abia acum construim linia Vulcănești-Chișinău. Dar asta nu e de ajuns. E nevoie de o nouă linie Botoșani-Bălți pentru a asigura cu energie și partea de nord ”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

În același context, ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, spune că reprezentanții Chișinăului ar trebui să pună presiune pe Tiraspol pentru a obține energie electrică mai ieftină. În caz contrar, să fie aplicate restricții economice pentru bussinesul din stânga Nistrului.

„Regiunea transnistreană este parte componentă a șantajului Federației Ruse. Ei execută docil comanda de la Moscova. Noi trebuie să avem grijă de cetățenii de pe malul drept. Când îl aud pe poetul Serebrian despre 90% cetățeni ai Republicii Moldova, mă întreb, cetățeanul are doar drepturi? Sau are și obligații? De a achita impozitele, de a fi loial statului? Sarcina noastră este de a-i impune să livreze energie electrică la un preț de 40-50 de dolari. 4 miliarde de lei pierde Republica Moldova de la neimpozitarea mărfurilor de import. Ei folosesc toate facilitățile Acordului de Liber Schimb la export. Noi trebuie să impunem Tiraspolul să revină la livrarea energiei electrice, pârghiile ar fi gazul, impozitarea mărfurilor”, a spus ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Republica Moldova nu are pârghii, la modul real, în raport cu regiunea transnistreană ca să impună orice. Pârghiile vizează domeniul comerțului, însă nu sunt în măsură să determine viitorul acestei regiuni. Chișinăul nici nu are resurse să-i susțină energetic. Criza energetică și războiul au arătat cât de multă interdependență există între malul drept și malul stâng. În schimb, Tiraspolul are pârghii să ne lase pe noi fără energie, pentru că nodul de distribuție prin care vine energia electrică din România este la Cuciurgan. În caz de escaladare, când ei nu ar mai avea ce pierde, pot folosi acest instrument”, a spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Oleg Serebrian, a menționat că persoanele care vorbesc despre aplicarea unor scenarii mai dure în raport cu Tiraspolul nu țin cont de posibilitățile de răzbunare ale regimului de acolo. Oleg Serebrian a mai spus că peste 90 la sută din locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni moldoveni, iar chemările unora de a-i „pedepsi” prin lipsire de resurse energetice nu sunt aplicabile nici din punct de vedere moral, nici legal.

#Alexandru Flenchea #energie electrica #gaz

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.