Războiul din Ucraina și criza energetică au scos la iveală interdependența dintre cele două maluri ale Nistrului. O spune fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, potrivit căruia Chișinăul nu are pârghii suficiente în raport cu Tiraspolul pentru că până și energia electrică pe care Energocom o cumpără din România trece prin nodul de distribuție de la Cuciurgan.

Deputatul PAS, Lilian Carp, spune că timp de 30 de ani Republica Moldova nu și-a construit infrastructura necesară și nu și-a diversificat sursele menținând o stare de dependență energetică, notează ipn.md.

Reprezentanții guvernării spun că sistemul energetic al Republicii Moldova a fost construit astfel încât să creeze o dependență dintre cele două maluri ale Nistrului. Deși în prezent Chișinăul nu mai cumpără energie electrică de la Cuciurgan, electricitatea procurată din România tot prin stânga Nistrului trece.

„Sistemul energetic al Republicii Moldova a fost construit în perioada sovietică astfel ca toate întrerupătoarele să se afle în stânga Nistrului. Problema este că în 30 de ani am construit o singură țeavă, Iași-Chișinău și din păcate ea pe perioada de iarnă are capacitatea de 70% din necesitățile malului drept. Energia electrică pe care o cumpărăm tot trece pe teritoriul regiunii transnistrene. Noi abia acum construim linia Vulcănești-Chișinău. Dar asta nu e de ajuns. E nevoie de o nouă linie Botoșani-Bălți pentru a asigura cu energie și partea de nord ”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

În același context, ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, spune că reprezentanții Chișinăului ar trebui să pună presiune pe Tiraspol pentru a obține energie electrică mai ieftină. În caz contrar, să fie aplicate restricții economice pentru bussinesul din stânga Nistrului.

„Regiunea transnistreană este parte componentă a șantajului Federației Ruse. Ei execută docil comanda de la Moscova. Noi trebuie să avem grijă de cetățenii de pe malul drept. Când îl aud pe poetul Serebrian despre 90% cetățeni ai Republicii Moldova, mă întreb, cetățeanul are doar drepturi? Sau are și obligații? De a achita impozitele, de a fi loial statului? Sarcina noastră este de a-i impune să livreze energie electrică la un preț de 40-50 de dolari. 4 miliarde de lei pierde Republica Moldova de la neimpozitarea mărfurilor de import. Ei folosesc toate facilitățile Acordului de Liber Schimb la export. Noi trebuie să impunem Tiraspolul să revină la livrarea energiei electrice, pârghiile ar fi gazul, impozitarea mărfurilor”, a spus ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Republica Moldova nu are pârghii, la modul real, în raport cu regiunea transnistreană ca să impună orice. Pârghiile vizează domeniul comerțului, însă nu sunt în măsură să determine viitorul acestei regiuni. Chișinăul nici nu are resurse să-i susțină energetic. Criza energetică și războiul au arătat cât de multă interdependență există între malul drept și malul stâng. În schimb, Tiraspolul are pârghii să ne lase pe noi fără energie, pentru că nodul de distribuție prin care vine energia electrică din România este la Cuciurgan. În caz de escaladare, când ei nu ar mai avea ce pierde, pot folosi acest instrument”, a spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Oleg Serebrian, a menționat că persoanele care vorbesc despre aplicarea unor scenarii mai dure în raport cu Tiraspolul nu țin cont de posibilitățile de răzbunare ale regimului de acolo. Oleg Serebrian a mai spus că peste 90 la sută din locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni moldoveni, iar chemările unora de a-i „pedepsi” prin lipsire de resurse energetice nu sunt aplicabile nici din punct de vedere moral, nici legal.

#Alexandru Flenchea #energie electrica #gaz

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.