Guvernul lucrează la o nouă strategie pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Deocamdată, detaliile nu pot fi făcute publice. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a explicat că unele aspecte ale procesului trebuie tratate cu discreție, deoarece dezvăluirea lor prea devreme ar putea afecta negativ rezultatul final.

El a subliniat că autoritățile nu intenționează să includă problema transnistreană în discuțiile privind un eventual acord de pace pentru Ucraina. Potrivit lui Valeriu Chiveri, retragera trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să facă parte dintr-un pachet mai larg de măsuri pentru securitatea întregii regiuni.

În prezent, guvernarea analizează noi formule de dialog, adaptate situației geopolitice actuale.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu pentru „India Today”, că Rusia vrea să „elibereze” Donbasul și așa-numita „Novorossia”, un proiect expansionist care vizează mai multe regiuni din sud-estul Ucrainei, inclusiv Odesa. Această regiune se învecinează direct cu Republica Moldova și România, ceea ce face ca situația de securitate din zonă să fie cu atât mai sensibilă.

Ce elemente noi ar trebui să conțină strategia actualizată de reintegrare pentru a răspunde contextului geopolitic regional și așteptărilor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului?

În ce măsură poate fi folosit dialogul energetic ca instrument de apropiere între maluri? Este posibil ca criza energetică să determine regiunea transnistreană să colaboreze mai mult cu Chișinăul?

Cât de realist este să vorbim despre reintegrarea celor două maluri ale Nistrului înainte sau după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Ce riscuri de securitate ar apărea dacă Rusia ar ajunge la Odesa și, astfel, ar avea graniță directă cu Republica Moldova?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 5 decembrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului, reprezentantul Consiliului de Administrație al Energocom și George Balan, fostul vicepremier pentru reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Pneumonia a provocat 1.252 de decese în rândul adulților din Republica Moldova, în anul 2025, cu 38 mai multe decât în anul precedent. Alte 22 de decese au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârsta de până la cinci ani, arată datele prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate.

În 2025, incidența pneumoniei a ajuns la 52,7 cazuri la 10 mii de locuitori, față de 50,7 cazuri în 2024. În cazul copiilor cu vârsta de până la cinci ani, numărul deceselor a scăzut de la 26, în 2024, la 22, anul trecut.

Pneumonia este o infecție respiratorie gravă, provocată de virusuri, bacterii sau fungi, care afectează plămânii și poate îngreuna alimentarea organismului cu oxigen. Boala este deosebit de periculoasă pentru copiii mici și persoanele vârstnice.

Printre cele mai frecvente simptome ale pneumoniei se numără tusea, febra, frisoanele, dificultățile de respirație și durerile în piept. Medicii recomandă vaccinarea conform calendarului național, respectarea regulilor de igienă, evitarea fumatului și solicitarea asistenței medicale la apariția simptomelor.

Pneumonia poate fi prevenită, iar diagnosticarea și tratamentul la timp pot reduce riscul complicațiilor grave.

Cu ocazia evenimentului dedicat Zilei Mondiale de luptă împotriva pneumoniei, desfășurat în acest an sub genericul „O nouă eră în controlul pneumoniei”, specialiștii atrag atenția asupra importanței vaccinării, diagnosticării timpurii și accesului la tratament.