Criza energetică din Republica Moldova a scos la iveală vulnerabilitățile țării în fața șantajului rusesc. În toiul iernii, Gazprom a închis robinetul lăsând Moldova într-o situație critică. Regiunea transnistreană, dependentă de gazul de la Moscova, s-a confruntat cu pene de curent masive și locuințe înghețate. Uniunea Europeană a intervenit rapid, oferind sprijin locuitorilor din stânga Nistrului pentru a evita o criză umanitară.

În lipsa gazului rusesc din care se producea energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, tarifele au crescut. Facturile au pus presiune pe populație. Pentru a atenua impactul, Guvernul a aprobat compensații pentru gospodării și agenți economici. Totodată, autoritățile au lansat o campanie de economisire a energiei, îndemnând populația, dar și instituțiile publice să reducă consumul inutil.

Unii moldoveni și-au schimbat obiceiurile de consum, economisind curent și căldură pentru a reduce facturile. În această perioadă, interesul pentru energia regenerabilă și eficiența energetică a crescut, deși nu atât de semnificativ. Criza a demonstrat importanța independenței energetice și a relațiilor strânse cu partenerii europeni. România a jucat un rol esențial în susținerea R. Moldova cu energie electrică. În pofida dificultăților, țara a rezistat și a început să-și consolideze securitatea energetică. Totuși, provocările nu s-au încheiat, iar prețurile rămân o povară pentru cetățeni.

Viitorul energetic al Republicii Moldova depinde de investiții în surse proprii și de integrarea în piața europeană. Criza a fost un semnal de alarmă, dar și o oportunitate pentru un nou început în sectorul energetic. Ce lecții a învățat Republica Moldova din această criză pentru a evita situații similare? Cum va fi aprovizionată țara cu gaz și energie electrică în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 14 martie, începând cu ora 19:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom, fost deputat și Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic, fost membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #Sergiu Tofilat

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.