Criza energetică din Republica Moldova a scos la iveală vulnerabilitățile țării în fața șantajului rusesc. În toiul iernii, Gazprom a închis robinetul lăsând Moldova într-o situație critică. Regiunea transnistreană, dependentă de gazul de la Moscova, s-a confruntat cu pene de curent masive și locuințe înghețate. Uniunea Europeană a intervenit rapid, oferind sprijin locuitorilor din stânga Nistrului pentru a evita o criză umanitară.

În lipsa gazului rusesc din care se producea energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, tarifele au crescut. Facturile au pus presiune pe populație. Pentru a atenua impactul, Guvernul a aprobat compensații pentru gospodării și agenți economici. Totodată, autoritățile au lansat o campanie de economisire a energiei, îndemnând populația, dar și instituțiile publice să reducă consumul inutil.

Unii moldoveni și-au schimbat obiceiurile de consum, economisind curent și căldură pentru a reduce facturile. În această perioadă, interesul pentru energia regenerabilă și eficiența energetică a crescut, deși nu atât de semnificativ. Criza a demonstrat importanța independenței energetice și a relațiilor strânse cu partenerii europeni. România a jucat un rol esențial în susținerea R. Moldova cu energie electrică. În pofida dificultăților, țara a rezistat și a început să-și consolideze securitatea energetică. Totuși, provocările nu s-au încheiat, iar prețurile rămân o povară pentru cetățeni.

Viitorul energetic al Republicii Moldova depinde de investiții în surse proprii și de integrarea în piața europeană. Criza a fost un semnal de alarmă, dar și o oportunitate pentru un nou început în sectorul energetic. Ce lecții a învățat Republica Moldova din această criză pentru a evita situații similare? Cum va fi aprovizionată țara cu gaz și energie electrică în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 14 martie, începând cu ora 19:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom, fost deputat și Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic, fost membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #Sergiu Tofilat

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.