Criza energetică din Republica Moldova a scos la iveală vulnerabilitățile țării în fața șantajului rusesc. În toiul iernii, Gazprom a închis robinetul lăsând Moldova într-o situație critică. Regiunea transnistreană, dependentă de gazul de la Moscova, s-a confruntat cu pene de curent masive și locuințe înghețate. Uniunea Europeană a intervenit rapid, oferind sprijin locuitorilor din stânga Nistrului pentru a evita o criză umanitară.

În lipsa gazului rusesc din care se producea energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, tarifele au crescut. Facturile au pus presiune pe populație. Pentru a atenua impactul, Guvernul a aprobat compensații pentru gospodării și agenți economici. Totodată, autoritățile au lansat o campanie de economisire a energiei, îndemnând populația, dar și instituțiile publice să reducă consumul inutil.

Unii moldoveni și-au schimbat obiceiurile de consum, economisind curent și căldură pentru a reduce facturile. În această perioadă, interesul pentru energia regenerabilă și eficiența energetică a crescut, deși nu atât de semnificativ. Criza a demonstrat importanța independenței energetice și a relațiilor strânse cu partenerii europeni. România a jucat un rol esențial în susținerea R. Moldova cu energie electrică. În pofida dificultăților, țara a rezistat și a început să-și consolideze securitatea energetică. Totuși, provocările nu s-au încheiat, iar prețurile rămân o povară pentru cetățeni.

Viitorul energetic al Republicii Moldova depinde de investiții în surse proprii și de integrarea în piața europeană. Criza a fost un semnal de alarmă, dar și o oportunitate pentru un nou început în sectorul energetic. Ce lecții a învățat Republica Moldova din această criză pentru a evita situații similare? Cum va fi aprovizionată țara cu gaz și energie electrică în 2025?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 14 martie, începând cu ora 19:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom, fost deputat și Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic, fost membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #Sergiu Tofilat

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.