Opoziția ar trebui să se abțină de la organizarea manifestațiilor publice în data de 1 iunie, când țara noastră va găzdui Summitul Comunității Politice Europene, iar cei care vor încerca să pună la cale destabilizări trebuie pedepsiți sever. Este părerea fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Acesta mai susține că întrunirea este un bun prilej pentru a continua schimbarea percepției asupra țării noastre, ca Europa să ne vadă ca parte a culturii sale.

Fostul președinte al Curții Constituționale susține că mesajele pro-europene și reformatoare transmise de șefa statului, Maia Sandu, către spațiul european, dar și prestația acesteia în Occident au schimbat enorm atitudinea europenilor față de Republica Moldova.

„Să continuăm să schimbăm percepția, în situația în care Europa ne va vedea ca o parte a culturii sale. Trebuie să fim clari, foarte consecvenți în ceea ce vrem și să încercăm prin insistență ceea ce ne interesează pe noi. Europenii, văzând lucrurile aceasta, subconștientul lor ne va accepta ca o parte a Europei, și atunci deja restul sunt detalii tehnice. Cei care vin să simtă da, există oamenii aceștia, ei sunt ca și noi”, a menționat Alexandru Tănase.

Alexandru Tănase susține că toți politicienii trebuie să realizeze cât de important este evenimentul pentru țara noastră și să se abțină de la manifestații. Totodată, acesta susține că autoritățile ar avea motive întemeiate pentru a restricționa accesul în zona unde se va desfășura evenimentul.

„Opoziția ar trebui să fie conștientă de locul când protestezi, unde protestezi și împotriva la ce protestezi. Această reuniune trebuie exclusă totalmente din agenda politică internă a Republicii Moldova. Toată lumea matură și responsabilă trebuie să înțeleagă dimensiunea acestui eveniment. Eu nu văd nicio logică să existe proteste și cei care vor încerca să le organizeze, dacă vor încerca bineînțeles, să pună la cale anumite provocări, trebuie sancționați după toată severitatea legii și fără niciun fel de toleranță”, a subliniat Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale.

Cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene va avea loc pe 1 iunie în Republica Moldova. La eveniment vor participa 50 de șefi de stat și de guvern, precum și înalți demnitari ai Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Tanase #autoritati #opozitia #proteste #summit 2023

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.