Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a afirmat că în scurt timp vom afla dacă face parte sau nu, din echipa noului Cabinet de miniștri. În cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, oficialul a îndemnat la răbdare, menționând că procesul este în desfășurare și că detaliile vor fi anunțate curând.

„Așa cum a menționat și dumnealui, viitorul premier, Alexandru Munteanu, în spațiul public, este un proces, iar până acest proces va fi finalizat cred că cu toții trebuie să avem răbdare. Garnitura viitorului guvern va fi formată în scurt timp și cred că acest mister va fi clarificat”, a declarat Buzu.

Întrebat dacă își dorește să rămână la minister, oficialul a subliniat că vrea ca Republica Moldova să continue rapid parcursul european.

„Noi am primit această instrucțiune clară din partea cetățenilor, pe 28 septembrie — să avansăm cât mai rapid pe parcursul european, cu reformele în domeniul muncii și al asistenței sociale. Asta îmi doresc cel mai mult”, a precizat ministrul.

Referitor la premierul desemnat Alexandru Munteanu, ministrul a apreciat calitățile acestuia și experiența profesională.

„Am avut o discuție cu dumnealui, am o impresie bună, pare un om profesionist. Am discutat despre prioritățile imediate, despre provocările în sectoarele pe care le-am gestionat, care este viziunea mea despre prioritățile în următorii ani. Eu cred că dumnealui este o candidatură potrivită și experiența lui a arătat că a putut să adune în jurul lui oameni buni și să realizeze lucruri ambițioase. Sunt sigur că va face față în calitate de prim-ministru”, a declarat Buzu.

Potrivit candidatului la funcția de premier, Alexandru Munteanu, lista viitorilor miniștri ai Guvernului urmează să fie definitivată în această săptămână, iar unele dintre numele actuale ar putea fi reconfirmate în funcție, în timp ce sunt preconizate și unele schimbări.

Prima ședință a noului Parlament va avea loc miercuri, 22 octombrie, începând cu ora 10:00. Deputații urmează să aleagă organele de conducere și de lucru ale Parlamentului și să inițieze procedurile pentru învestirea unui nou Guvern.

Partidul guvernării se pregătește să voteze Guvernul Munteanu pe 28 octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Buzu #noul Guvern

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.