Alianța „Moldovenii” a inițiat o serie de mese rotunde naționale, în scopul organizării unor dezbateri publice privind programul de ieșire a Moldovei din criză și crearea condițiilor pentru dezvoltarea țării. Măsurile ar trebui să constituie prima etapă a implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova prezentate în cadrul Summitului „Moldovenii”.

Dialogul deschis cu experți din diverse domenii va continua pînă la jumătatea lunii august și va permite includerea opiniilor celor mai importanți specialiști și practicieni în elaborarea versiunii finale a programului de modernizare a Moldovei, cu care Alianța „Moldovenii” va candida la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Prima Masă Rotundă Națională, care a avut loc la Chișinău pe 1 august, a fost dedicată temei „Modernizarea sistemului administrației publice pentru dezvoltarea statului de drept”. La aceasta au participat experți de renume în domeniul economiei și dreptului, care au discutat despre posibilitățile de optimizare a administrației publice și politice, de combatere a abuzurilor din partea guvernării și de formare a unei interacțiuni eficiente între stat și societate.

La dezbaterea publică au participat:

Denis Roșca, economist, lider al partidului Alianța „Moldovenii”;
Dumitru Roibu, lider YMCA Moldova, vicepreședinte al partidului;
Vasile Chirtoca, antreprenor și filantrop moldovean;
Dumitru Pulbere, jurist, fost deputat în Parlamentul RM, fost președinte al Curții Constituționale a RM;
Petru Railean, fost judecător al Curții Constituționale, doctor în drept, profesor;
Ion Simboteanu, avocat;
Bogdan Gangan, jurist, avocat;
Elena Mărgineanu, conferențiar universitar ULIM.

Participanții la dezbaterea publică au ajuns la concluzia că în Parlament trebuie să apară o forță capabilă să asigure transparența puterii, dialogul deschis cu societatea și elaborarea în comun a soluțiilor – condiții esențiale pentru dezvoltarea durabilă și modernizarea țării. În opinia lor, Alianța „Moldovenii” reprezintă o astfel de forță politică, care își asumă responsabilitatea de a uni moldovenii pentru construirea unui stat de drept.

Denis Roșca, liderul Alianței „Moldovenii”, analizând cauzele celor cinci crize bugetare, a menționat că „un funcționar public este întreținut de 2,68 angajați din sectorul privat. Aici nu este vorba de un surplus de profesori sau medici, dimpotrivă, în aceste domenii avem o lipsă; problemele se află în aparatul administrativ”.

Politicianul a propus măsuri de descentralizare a puterii, consolidarea capacităților administrațiilor locale și îmbunătățirea dialogului între stat și mediul de afaceri. „Legile trebuie să fie făcute astfel încît să fie confortabil să trăiești după ele, chiar dacă nu ești la putere”, a conchis Denis Roșca.

Ex-președintele Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a menționat că „data alegerilor, 28 septembrie, nu a fost aleasă întîmplător. Mandatul cîtorva judecători ai Curții Constituționale expiră, creîndu-se astfel condițiile pentru ca actuala putere să numească persoane loiale. În cazul unei înfrîngeri, alegerile ar putea fi chiar declarate nule. Deciziile Curții sînt definitive. Nimeni nu le mai poate contesta”.

În opinia avocatului Bogdan Gangan, „ese regretabil că toate partidele care ajung la putere încep cu reforma sistemului judiciar. Ne aflăm într-o stare de reformă continuă. Toate partidele care vin încearcă să subordoneze sistemul judiciar pentru a adopta legi convenabile și a numi persoane convenabile în diferite instituții”.

„Viitoarea guvernare trebuie să vină cu un program bine elaborat, nu cu idei părtinitoare. Nu se poate pur și simplu să se declare că vom schimba sistemul judiciar și că vom lupta împotriva corupției. Uniunea Europeană a afirmat clar: lupta împotriva corupției este simplă – trebuie să luptăm împotriva sărăciei. Dacă nu va mai exista sărăcie, nu va mai exista nici corupție”, a menționat Bogdan Gangan.

Petru Railean, fost judecător al Curții Constituționale, a remarcat că „politicienii noștri văd doar latura negativă a lucrurilor. Dacă vrei să fii om de stat, trebuie să ai viziune largă, să analizezi toate laturile, să nu te limitezi la da sau nu. Dacă ai ajuns la putere, dovedește prin fapte că ești mai bun decît predecesorii tăi. Nu distruge totul. Continuă tot ce este bun și corectează ce este rău”.

Ex-magistratul a mai vorbit despre rolul societății civile, precizând că în opinia sa aceasta trebuie să reprezinte poporul. „Societatea civilă trebuie să fie autentică, născută din popor, și nu formată din mercenari susținuți din exterior. Ea trebuie să servească intereselor publice, și nu scopurilor străine”, a puncta fostul oficial.

Omul de afaceri Vasile Chirtoca este de părere că „avem nevoie de o nouă Constituție, care să restabilească temelile juridice ale existenței Moldovei. O nouă Curte Constituțională, formată exclusiv din cetățeni ai Republicii Moldova, fără dublă cetățenie, trebuie să revizuiască multe decizii”.

„M-am alăturat colegilor care au fondat acest partid, deoarece am apreciat complexitatea ideologică și structura tridimensională a programului său. Acest program prezintă o interpretare serioasă a moldovenismului, incluzînd denumirea unică a țării, a națiunii și a limbii – fundamentele formării statului moldovenesc. Mai întîi trebuie rezolvate problemele economice. Fără o economie funcțională, Moldova nu va putea supraviețui ca stat”, a subliniat Vasile Chirtoca.

Următoarea Masă Rotundă Națională va avea loc pe 3 august. Ea va fi dedicată temei: „Educație, știință și cultură”.

Alianța „Moldovenii” invită experți, societatea civilă și toți cei cărora le pasă de viitorul Republicii Moldova să participe la discuțiile publice care urmează.

#Alianța Moldovenii #dezvoltare durabilă #masa rotunda

O parte importantă din veniturile suplimentare de circa 5,1 miliarde de lei, estimate de Guvern prin politica fiscală pentru 2027, va fi achitată de cetățeni. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune însă că povara nu va fi suportată exclusiv de populație, o parte dintre taxe urmând să fie achitată direct de mediul de afaceri.

În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, ministra a fost întrebată cine va suporta cea mai mare parte a costurilor noilor măsuri fiscale și vamale – cetățenii, prin prețuri și costuri mai mari, sau companiile, prin taxe mai mari.

„Bineînțeles că fiecare măsură de politică fiscală propusă are un cost. Chiar atunci când le estimăm, le-am prezentat în ansamblu, dar în mare parte la fiecare modificare introdusă, fiecare majorare de taxe a fost estimat un impact potențial de încasări”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit ministrei, din totalul veniturilor suplimentare estimate, aproximativ 800 de milioane de lei ar urma să vină din impozitul pe venit, 1,6 miliarde de lei din TVA, iar 2,7 miliarde de lei din accize.

„În mare parte din aceste taxe, bineînțeles că vor fi achitate de cetățeni, dar în același timp o parte din taxe vor fi achitate nemijlocit de mediul de afaceri. Nu e corect să generalizăm, dar cred că putem vorbi în fiecare caz și atunci identificăm potențialul subiect care va achita mai mult”, a spus Belous.

Amintim că, Guvernul a aprobat marți, 8 septembrie, pachetul de politică fiscală și vamală pentru anul 2027. Printre măsurile care pot ajunge să coste mai mult pentru consumatori se numără majorarea accizei pentru produsele din tutun cu 20% în 2027. Pentru 2028 și 2029 este prevăzută o nouă majorare, de câte 15% în fiecare an.

Vor fi introduse și accize pentru unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și pentru băuturile energizante. O altă noutate este acciza pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa mașinii.

Și sectorul HoReCa va avea o cotă mai mare de TVA. Aceasta urmează să crească de la 8% la 12%. Modificări sunt prevăzute și pentru cumpărăturile online din străinătate. Pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro va fi introdus un regim special de TVA, dar și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura este propusă să intre în vigoare de la 1 octombrie 2026.

Totodată, cota de impozitare a dividendelor va crește de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Pentru gospodăriile țărănești este prevăzută majorarea cotei de impozit de la 7% la 12%.

De asemenea, potrivit documentului, scutirea personală pentru persoanele fizice este propusă să crească de la 29.700 la 40.020 de lei anual.

O reducere de TVA este prevăzută și pentru consumul casnic de gaze naturale. Din 1 aprilie 2027, pentru un consum de până la 150 de metri cubi pe lună per punct de consum se va aplica o cotă redusă de TVA de 8%, în timp ce volumul care depășește acest plafon va fi taxat la cota standard. Autoritățile au decis și menținerea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru energia electrică pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.