Aliații NATO își întăresc poziția în Europa de Est. Stoltenberg: Vom răspunde la orice deteriorare a securității

Aliații NATO trimit nave și avioane de luptă suplimentare în Europa de Est, consolidându-și prezența în regiune, pe măsură ce Rusia continuă să-și întărească prezența militară în interiorul și în jurul Ucrainei.

Aliații NATO își întăresc poziția în Europa de Est. În ultimele zile au fost făcute mai multe anunțuri în acest sens. Danemarca a anunțat că trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să mobilizeze patru avioane de luptă F-16 în Lituania în sprijinul misiunii de poliție aeriană de lungă durată a NATO în regiune. Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria. Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România sub comanda NATO. Țările de Jos vor trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria pentru a sprijini activitățile poliției aeriene ale NATO în regiune. Statele Unite au precizat, de asemenea, că se gândesc să-și sporească prezența militară în partea de est a Alianței.

„Salut aportul aliaților care contribuie cu forțe suplimentare. NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți Aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a Alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării noastre colective”, a spus Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite ale Americii, sunt multinaționale și pregătite pentru luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe.

#Stoltenberg #NATO #Ucraina

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.