Aliații NATO trimit nave și avioane de luptă suplimentare în Europa de Est, consolidându-și prezența în regiune, pe măsură ce Rusia continuă să-și întărească prezența militară în interiorul și în jurul Ucrainei.

Aliații NATO își întăresc poziția în Europa de Est. În ultimele zile au fost făcute mai multe anunțuri în acest sens. Danemarca a anunțat că trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să mobilizeze patru avioane de luptă F-16 în Lituania în sprijinul misiunii de poliție aeriană de lungă durată a NATO în regiune. Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria. Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România sub comanda NATO. Țările de Jos vor trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria pentru a sprijini activitățile poliției aeriene ale NATO în regiune. Statele Unite au precizat, de asemenea, că se gândesc să-și sporească prezența militară în partea de est a Alianței.

„Salut aportul aliaților care contribuie cu forțe suplimentare. NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți Aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a Alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării noastre colective”, a spus Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite ale Americii, sunt multinaționale și pregătite pentru luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe.

#NATO #Stoltenberg #Ucraina

Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, a demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie legate de centrele de apeluri ilegale din ţară. Demisia vine după ce, în weekend, anchetatorii anticorupţie ucraineni au efectuat percheziții la birourile sale, afirmând că au identificat o schemă de spălare de bani condusă de un funcţionar din cadrul biroului lui Kravchenko.

În scrisoarea sa de demisie, Kravchenko a afirmat că nu doreşte ca funcţia sa să fie folosită ca „instrument de confruntare politică” şi a făcut referire la o postare anterioară în care respingea acuzaţiile ca fiind „nefondate”.

Scandalurile de corupţie au afectat Kievul pe tot parcursul războiului împotriva Rusiei, acuzaţiile fiind îndreptate împotriva mai multor membri ai cercului restrâns al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Potrivit Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina (NABU) şi Parchetului Specializat Anticorupţie (SAP), reţeaua din biroul lui Kravchenko a primit bani pentru a proteja centrele de apeluri care desfăşurau escrocherii telefonice şi „spălau active în valoare de milioane”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Banii au fost apoi folosiţi pentru a cumpăra proprietăţi, bijuterii şi alte obiecte de valoare, potrivit Nabu. Kravchenko a oferit o declaraţie în care a respins acuzaţiile ca fiind „complet nefondate” şi a negat orice faptă ilegală.

El şi-a prezentat demisia o zi mai târziu, mulţumindu-le lui Zelenski şi parlamentului ucrainean pentru „încrederea” acordată. Preşedintele ucrainean nu a făcut încă niciun comentariu public cu privire la demisie.

#coruptie #Percheziții #procuror general #Ruslan Kravchenko #Ucraina