Municipalitatea va achiziționa un lot de 43 troleibuze cu rulaj din orașul Riga, Letonia, a anunțat primarul Capitalei, Ion Ceban. Potrivit edilului, este vorba despre un lot de 43 troleibuze cu parcurs, model Skoda 24 Tr (clasice, a. 2008-2009) și Grand Solaris Trollino 18 (articulate, a.2004-2005), scoase la licitație de către Întreprinderea de transport public „Rigas Satiksme” (or. Riga).

„Proiectul de decizie în acest sens a fost înaintat spre examinare Consiliului Municipal Chișinău, în scopul procurării noilor unități de transport electric, care vor suplini rutele municipale, iar prețul total pentru această achiziție este de 728 200 euro”, a precizat Ion Ceban.

Performanțele tehnice ale troleibuzelor:

Caroseria cu podea coborâtă pe toată lungimea salonului, cu rampă rabatabilă, pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități;
Suspensia cu burduf pneumatic, amortizoare hidraulice şi limitatoare cu sistem de control al gărzii la sol, prevăzut cu sistem de micșorare a gărzii la sol pe partea dreaptă, în staţionare, pentru facilitarea urcării călătorilor;
Instalaţia de climatizare şi încălzire proprie. Troleibuzele sunt dotate pentru confortul călătorilor cu instalaţie de climatizare şi sistem de încălzire separat în salon;
Troleibuzele au uşile acţionate independent, având comandă de deschidere şi închidere pentru fiecare uşă de la postul de conducere, cât și posibilitatea de eliberare și blocare a comenzii de deschidere a uşii de către călători, de la postul de conducere. În caz de urgenţă, după oprirea vehiculului uşile pot fi deschise, atât din interior cât şi din exterior, chiar şi în absența alimentării cu energie electrică;
Podeaua din materiale hidrofuge şi ignifuge pe care poate fi lipit etanș un covor izolant, rezistent la uzură, neted, antiderapant;
Sistem de informare călători în partea frontală, indicatoare care afișează numărul liniei şi destinaţia. Indicatoarele de traseu sunt vizibile pe timp de noapte. În interiorul troleibuzului există montat un display care afişează numele staţiei următoare. Există staţie de amplificare pentru a anunţa prin voce (sinteză vocală) numele staţiei următoare;
Sistem de frânare servoasistat cu dublu circuit şi este prevăzut cu sistem ABS (asistenţă la frânare împotriva blocării roţilor) şi ASR (asistenţă la demaraj împotriva patinării roţilor);
Troleibuzele permit recuperarea energiei electrice pentru regimul de frânare, care poate fi utilizată de către consumatori auxiliari ai troleibuzului sau de alte troleibuze aflate în circulaţie pe sectorul respectiv.

Pe străzile Capitalei circulă deja 25 troleibuze de model Skoda 24 Tr și Grand Solaris Trollino 18, achiziționate de către Primăria municipiului Chișinău în anul 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Ion Ceban #Letonia #troleibuze

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.