Alte cinci persoane, care ar fi participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina pentru pregătirea dezordinilor în masă, în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE desfășurate în 2024, au fost trimise în judecată.

Învinuiții, printre care se află și o femeie, au vârste cuprinse între 27 și 50 de ani și provin din Chișinău, Criuleni, Tighina, iar un învinuit din Ucraina, cu cetățenia Finlandei, cazat în capitala Republicii Moldova. Potrivit PCCOCS, doi dintre învinuiți aveau rol de co-organizatori, fiind instruiți să coordoneze subgrupuri de participanți la manifestații publice cu caracter destabilizator (ambii fiind plasați în arest la domiciliu, deși procurorii au solicitat prelungirea arestului preventiv).

„Trei din aceștia ar fi fost invitați să participe la instruiri, în timpul unui antrenament din parcul Valea Trandafirilor din Chișinău, de către o altă învinuită trimisă anterior în judecată în același dosar. Aceasta s-ar fi apropiat de ei și așa cum sportivii nu aveau un loc de muncă stabil, ea le-ar fi propus să participe la „antrenamente sportive” în România, cu $400-$500/săptămână (primiți pe portmonee electronice în criptomonedă). Alți doi învinuiți – femeia și alt bărbat – au fost convinși să dea curs călătoriei de către alte persoane trimise în judecată pe dosar, cu folosirea acelorași aplicații mobile – Telegram și Yandex.

Însă, potrivit informațiilor din dosarul penal instrumentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale cu sprijinul operativ al angajaților Serviciului de Informații și Securitate, odată sosiți în România,călătoria celor cinci învinuiți a continuat până în Bosnia și Herțegovina, unde au rămas fără pașapoarte și fără telefoane. Acolo, potrivit declarațiilor, aceștia au fost transportați într-o tabără din pădure, în care erau mai multe corturi și calculatoare la mese, unde alți participanți învățau să piloteze drone.Aceștia ar fi fost instruiți de vorbitori de rusă, timp de 1-2 săptămâniși s-au axat pe pilotarea dronelor, tractici de provocare a panicii și haosului, de penetrare a cordoanelor poliției, prepararea obiectelor incendierea, precum și elemente de psihologie”, transmite instituția.

Persoanele au fost reținute la revenirea în Republica Moldova, chiar la intrarea în țară. În timpul perchezițiilor, la femeie au fost găsite și ridicate mini-drone echipate cu cameră video și mecanisme de aruncare, precum și dispozitive pirotehnice, aceasta participând anterior la instruiri pentru asamblarea și pilotarea dronelor în scopuri violente. Au mai fost ridicate componente de drone, ochelari VR pentru pilotarea acestora și echipamente de control radio.

Oamenii legii au ridicat de la un alt învinuit aproape 300 de pliante cu conținut vădit discriminatoriu, care promovau idei de intoleranță și ostilitate între adepții diferitor confesiuni religioase, în care erau folosite expresii și imagini menite să provoace sentimente de ură, respingere și dezbinare. Mai exact, pliantele conțineau imaginea candidatului care ulterior a câștigat alegerile pentru funcția de Președinte al țării și a unui Mitropolit din Moldova, în contextul organizării unor ture din Chișinău-Moldova în România.

„Pliantele promovau ideea unei „singure credințe” și a „unei singure biserici,” mesaj ce urmărea să inducă o polarizare între enoriașii bisericilor aflate sub jurisdicții bisericești din două state diferite. Potrivit declarațiilor cetățeanului Finlandei, verișorul care l-ar fi racolat (învinuit și el), i-a spus că „documentele” pe care le transportau „erau destinate ajutorării unei biserici din Moldova. Acum, urmare a încheierilor judecătorului de instrucție, cei doi co-organizatori sunt plasați în arest la domiciliu, iar celelalte persoane sunt sub control judiciar””, transmite procuratura.

Conform legii, infracțiunea de organizare sau conducere a dezordinilor în masă, comisă în împrejurările descrise în acest comunicat al PCCOCS se pedepsește cu închisoarea de la 4 la 8 ani. Suplimentar acestei infracțiuni, în cazul învinuitului de la care au fost ridicate pliantele, procurorii i-au incriminat și infracțiunea de instigare la acțiuni violente, pentru motive de prejudecată, care se pedepsește cu amendă de până la 30.000 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 an la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în urma unui alt dosar penal privind dezordini în masă, trimis în judecată de procurorii PCCOCS, șapte bărbați au fost condamnați în septembrie 2024 la pedepse cu închisoarea. Anterior, procurorii au trimis în judecată alte cinci persoane, dintre care unul este vizat și de sancțiuni ale Uniunii Europene pentru desenarea stelelor lui David pe mai multe clădiri din Paris, Franța.

#Bosnia si Hertegovina #instruiri #persoane trimise in judecata

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.