Simptomele acuzate de oligarhul rus Roman Abramovici și de cei doi negociatori ucraineni ar fi legate mai degrabă de anumiți factori de mediu decât de o tentativă de otrăvire, potrivit evaluării serviciilor americane de spionaj, a declarat pentru Reuters un oficial american sub acoperirea anonimatului.

„Informațiile sugerează în mare măsură că a fost vorba de ceva legat, de pildă, de factori de mediu, nu de otrăvire”, a spus oficialul, fără să dea detalii.

Magnatul rus Roman Abramovici și doi negociatori ucraineni ar fi prezentat simptomele unei otrăviri după o întâlnire pe care care au avut-o la Kiev în data de 3 martie, a scris “The Wall Street Journal”, informațiile fiind confirmate și de o investigație a grupului Bellingcat, dar și de purtătorul de cuvânt al oligarhului rus.

Cei trei ar fi început să aibă simptome după ce au avut o întâlnire la Kiev, la începutul acestei luni, în condițiile în care miliardarul rus s-ar fi implicat într-o mediere a conflictului și ar fi avut mai multe deplasări, făcând naveta între Moscova și Ucraina.

La câteva ore după prima lor întâlnire, la începutul lui martie, magnatul rus și doi dintre ucrainenii care au participat la discuție au început să aibă mâncărimi la ochi, lăcrimări și chiar dureri ca niște înțepături, precum și iritații pe față și mâini. Cei trei nu mâncaseră decât niște ciocolată și băuseră apă în orele dinainte de a prezenta simptome. Mai mult, miliardarul rus și-ar fi pierdut chiar vederea pentru câteva ore, potrivit unei surse citate de WSJ.

La discuții ar fi participat patru persoane, dar doar trei dintre ele au avut aceste simptome ciudate.

Potrivit experților în domeniu, concentrația presupusului atac chimic ar fi fost insuficientă pentru a provoca moartea, dar îndeajuns ca să sperie victimele. Sunt suspiciuni că în spatele atacului ar fi un grup de radicali din cercurile puterii de la Moscova, care ar vrea să pună capăt negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

#Abramovici #otravire #Rusia #servicii secrete #spionaj

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.