Procuratura Anticorupție oferă noi detalii din dosarul Stoianoglo. Într-un comunicat de presă, procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, Victor Furtună prezintă ultimele acțiuni de urmărire penală efectuate pe acest caz.

„Ținem cont în continuare de interesul social sporit asupra cauzei penale ce îl vizează pe Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, și menționăm că, în continuare activitatea de urmărire penală este predominată de principiul confidențialității și asigurării prezumției nevinovăției persoanei supusă investigațiilor penale. Totuși, luând în considerare curgerea unui anumit termen de la ultima comunicare despre acțiunile de urmărire penală efectuate și rezultatele obținute, aducem la cunoștința publicului că, în cadrul cauzei penale ce îl vizează pe Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, în toată această perioadă de timp, au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, care au drept scop stabilirea adevărului obiectiv, după cum urmează: au fost audiate 2 persoane în calitate de martori, declarațiile cărora în cumulul cu celelalte probe administrate, vin să confirme învinuirea înaintată; a fost efectuată cercetarea la fața locului în biroul de serviciu a dlui Alexandr Stoianoglo, care a durat mai mult de 5 ore, în cadrul căreia au fost ridicate 3 agende, documente și înscrisuri de peste 2000 file; au fost examinate parțial agendele, actele și înscrisurile ridicate în rezultatul cercetării la fața locului; a fost efectuată cercetarea unui dispozitiv electronic de comunicare, cu participarea specialistului, fiind stabilite probe pertinente cauzei penale; a fost efectuată expertiza inginero-tehnică a unui dispozitiv electronic de comunicare”, se arată în comunicat.

Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe data de 5 octombrie curent, iar când au expirat cele 72 de ore, a fost plasat în arest la domiciliu printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău.

Reținerea a avut loc după o ședință extraordinară a CSP, unde deputatul PAS Lilian Carp a depus o sesizare împotriva sa pe patru subiecte. CSP a desemnat un procuror pentru a investiga presupusele ilegalități și la scurt timp acesta deja a inițiat o urmărire penală, percheziții, rezultând în reținere.

Stoianoglo este învinuit că a permis acordarea indemnizației fostului procuror-șef al PCCOCS Nicolae Chitoroagă, în timp ce era urmărit penal; de faptul că a renunțat la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon și în baza anumitor proprietăți deținute de Svetlana Curdova, soția sa; dar și de semnarea raportului referitor la proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care s-ar fi permis unor companii străine să efectueze spălări de bani în Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și a susținut că este o răzbunare din partea guvernării.

#actiuni #dosarul Stoianoglo #PA #procuror

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.

Principala nemulțumire a procurorilor vizează modul în care proiectul aplică Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 8 august 2023. Potrivit CSP, Curtea a stabilit că valoarea de referință pentru salarizarea procurorilor trebuie ajustată anual, cel puțin în funcție de rata medie anuală a inflației luată în calcul la elaborarea bugetului pentru anul următor.

CSP consideră că mecanismul prevăzut în noua versiune a proiectului nu garantează încă aplicarea efectivă a acestei decizii și cere ca regula să fie introdusă explicit în lege.

Procurorii cer salarii comparabile cu ale judecătorilor

CSP atrage atenția și asupra diferențelor salariale dintre procurori și judecători aflați pe niveluri instituționale similare. Consiliul precizează că nu solicită ca salariile să fie identice, dar susține că diferențele trebuie să aibă la bază criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea și importanța funcției.

O problemă aparte este semnalată în cazul procuraturilor teritoriale. CSP susține că acestea gestionează o parte importantă a urmăririi penale și reprezintă principala cale de acces în profesia de procuror. În acest context, Consiliul propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie încadrate la cel mult două clase de salarizare sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.

Ce alte modificări cere CSP

Consiliul solicită și reanalizarea salarizării:

procurorilor din Procuratura Generală;
funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale;
inspectorilor din cadrul Inspecției procurorilor;
personalului care asigură activitatea instituțiilor din sistemul justiției.

Totodată, CSP cere păstrarea unui raport echilibrat între salarizarea funcțiilor din CSP și CSM, precum și între funcțiile din Procuratura Generală și cele din Curtea Supremă de Justiție. Consiliul susține că o salarizare adecvată este necesară pentru atragerea și menținerea specialiștilor, dar și pentru stabilitatea procuraturilor și exercitarea independentă și eficientă a atribuțiilor.

CSP a menționat că este gata să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și celelalte autorități pentru definitivarea proiectului de lege. Consiliul apreciază că versiunea revizuită a ținut cont de o parte dintre observațiile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca noul sistem de salarizare să fie echitabil, coerent și predictibil.