Blocarea celor 31 de site-uri de știri în rusă pe teritoriul Republicii Moldova încalcă dreptul la „pluralismul de opinii”, conform ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Misiunea diplomatică dace referire și la procesul electoral care urmează să se desfășoare în țară.

„Atacul la adresa libertății de exprimare în Moldova capătă proporții cu adevărat grotești. (…) Cenzurarea spațiului informațional încalcă grav dreptul unei părți semnificative a populației vorbitoare de limbă rusă a țării la acces liber la informație și pluralism de opinii, consacrat în Constituția Republicii Moldova și în cadrul tratatului organizațiilor internaționale”, transmite ambasada.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform diplomaților ruși, „toate acestea se întâmplă în fața misiunii OSCE/ODIHR, care a sosit să monitorizeze alegerile locale generale, al cărei mandat presupune și asigurarea respectării depline a drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.

Luni, 30 octombrie 2023, șase posturi de televiziune au rămas fără licență de emisie pe durata stării de urgență. Guvernul puncta că aceste canale ar promova narative geopolitice în favoarea Rusiei. Totodată, au fost blocate și 31 de site-uri de știri, inclusiv mai multe portaluri rusești. Deciziile au fost luate de Comisia pentru Situații Excepționale, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate.

#Ambasada #ambasada rusă #blocare #Moldova #reacție #site-uri de știri

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.