În cadrul unei conferințe de presă de secretarul de stat Antony Blinken a anunțat că foarte curând Ambasada SUA se va redeschide din nou la Kiev.

„Știm că o Ucraina suverană și independentă va rezista. Și știm că, prin sprijinirea Ucrainei, apărăm și principiile suveranității și independenței care stau la baza păcii și securității globale. Parteneriatul nostru cu poporul Ucrainei este, de asemenea, puternic. Diplomații americani s-au întors în Ucraina după câteva săptămâni de muncă din Polonia. Ne redeschidem ambasada de la Kiev, luăm toate măsurile de precauție necesare, dar această lucrare este în desfășurare și ne vom relua munca foarte curând”, a spus politicianul.

El a adăugat, de asemenea, că președintele american Joe Biden a numit-o recent pe Bridget Brink drept următorul ambasador al SUA în Ucraina, scrie unian.net.

„Este o diplomată veterană remarcabilă. Sperăm că Senatul se mișcă rapid pentru a o confirma, la fel cum sperăm că Congresul va adopta rapid un proiect de lege de finanțare suplimentară de 40 de miliarde de dolari pentru a ne asigura că capacitatea noastră de a oferi ajutor Ucrainei nu este întreruptă”, a spus Blinken.

Activitatea ambasadelor din Ucraina: ce se știe

După cum a raportat UNIAN mai devreme, diplomații străini au început să se întoarcă în capitala Ucrainei de la sfârșitul lunii martie.

Ambasada americană a încetat să mai lucreze în capitala Ucrainei, iar angajații care au rămas în Ucraina s-au deplasat la Lvov. Departamentul de Stat a spus că diplomații nu se vor întoarce până când nivelul de escaladare din Federația Rusă nu se va diminua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 2 mai a devenit cunoscut faptul că Ambasada SUA își reia activitatea în Ucraina. La început va funcționa în Lviv, iar până la sfârșitul lunii mai intenționează să se mute în capitală. De la începutul lunii mai, peste 30 de ambasade ale statelor străine și-au reluat deja activitatea la Kiev.

Pe 8 mai, Statele Unite și-au returnat temporar reprezentanții la ambasada de la Kiev pentru a sărbători Ziua Victoriei în Europa alături de omologii lor ucraineni.

#Ambasada SUA #diplomați americani #finanțare Ucraina #Kiev

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.