De ce Suedia a renunțat la statutul de neutralitate și a aderat la blocul NATO? Ce riscuri implică venirea la putere a unui președinte pro-rus și cum și-ar putea menține neutralitatea Republica Moldova, bazându-se pe propriile forțe. Despre asta aceste subiecte a discutat ambasadoarea Suediei, Katarina Fried, într-un interviu pentru IPN.
IPN: Începând cu luna septembrie 2021, ocupați funcția de ambasador al Suediei la Chișinău. Suedia este unul dintre partenerii cheie ai R. Moldova, iar relațiile bilaterale s-au fortificat și mai mult în ultimii doi ani. Cum a evoluat Republica Moldova în acești ani?
Katarina Fried: În primul rând, vă mulțumesc mult pentru invitația de a fi aici, astăzi. Vreau să spun că acești trei ani au fost extraordinari pentru mine. Ceea ce am experimentat aici a fost un parcurs remarcabil, în circumstanțe foarte dificile. Când am sosit, a început era COVID-ului, urmată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, care a generat criza refugiaților, criza energetică și economică.
Totodată, ambasadoarea Suediei a adăugat că țara noastră a reușit, totuși, să depășească aceste provocări. În paralel cu gestionarea acestor crize, ați obținut performanțe excepționale în procesul de integrare europeană. Acum aveți statutul de stat candidat pentru aderarea la UE și este foarte impresionant să văd că ați reușit să deveniți independenți de gazul rusesc. Toate aceste realizări, care par mici, dar în realitate nu sunt deloc mici, sunt extrem de impresionante. Fiind aici și văzând toate dificultățile și munca depusă pentru aceste reușite este foarte, foarte inspirațional.
IPN: Aș dori să menționez referendumul din Republica Moldova și să amintesc experiența Suediei, care a aderat la UE cu 52% voturi în favoare. Suedia este acum un membru puternic al Uniunii Europene, însă la acel moment mulți au considerat acest rezultat drept limitat sau chiar rușinos. Care este perspectiva dumneavoastră asupra acestui fapt? Se vorbea despre pierderea suveranității și a identității…nimic nu s-a adeverit.
Katarina Fried: Este adevărat că atunci când am intrat în UE, acum 30 de ani, au avut loc nenumărate dezbateri legate de oportunitatea aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul a fost unul la limită, așa cum ați menționat, dar a fost un rezultat legitim, care a fost respectat. Am decis să mergem înainte. Acesta este modul în care funcționează democrația – am mers înainte și, câteva luni mai târziu, am devenit membri ai UE. Zece ani mai târziu, am organizat un alt referendum pentru a decide dacă dorim să adoptăm moneda unică europeană, iar răspunsul a fost negativ. Așa ar trebui să se desfășoare lucrurile: chiar dacă rezultatul este la limită, accepți decizia majorității și continui pe drumul ales.
IPN: Cum au reușit autoritățile suedeze să își convingă cetățenii că UE este locul potrivit pentru Suedia?
Katarina Fried: Așa cum am menționat, au existat multe discuții pe acest subiect. Multe dintre temele dezbătute acum în Moldova au fost discutate și în Suedia acum 30 de ani. Se vorbea despre pierderea suveranității și a identității noastre în cadrul UE, despre o economie care nu ar fi suficient de puternică pentru a face față unei piețe mai mari, despre o agricultură competitivă și despre temerea că Germania ne va cumpăra pământurile.
Nimic din toate acestea nu s-a adeverit după aderarea noastră la UE. Cred că guvernul nu a trebuit să facă prea mult pentru a convinge populația. În prezent, beneficiem de un sprijin considerabil din partea UE, ceea ce este un lucru excelent pentru țara noastră. Există trei mari beneficii: UE ne oferă securitate, asigură o dezvoltare economică incredibilă și ne deschide libertăți legate de muncă și studii în diverse zone ale uniunii.
„Acest parcurs prin care au trecut oamenii reprezintă cea mai importantă dovadă – ceea ce vezi este ceea ce poți măsura cu adevărat. Avem experiența concretă a ceea ce înseamnă să fii parte a UE și acesta este motivul pentru care sprijinul pentru Uniune este atât de mare în Suedia astăzi”, a declarat Katarina Fried pentru IPN.
IPN: Ar putea asemenea abordări să fie aplicate și în R. Moldova?
Katarina Fried: Dacă R. Moldova va ține în continuare cursul european, sunt sigură că veți avea experiențe similare, veți vedea beneficiile inclusiv pentru cei care au frici în legătură cu Uniunea Europeană. Acum suntem într-un loc mai bun și sunt sigură că și R. Moldova va ajunge acolo dacă va continua acest parcurs.
IPN: Moldova și Suedia au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării. Însă una dintre cele mai frecvente narațiuni de dezinformare este cea despre presupusa amenințare a NATO la adresa Republicii Moldova, adesea asociată cu riscul unui posibil conflict în regiune. Care este răspunsul dumneavoastră la această narațiune?
Vă simțiți amenințați de Suedia? Nu, pentru că aceasta nu este intenția noastră
Katarina Fried: Este foarte clar că UE este un proiect pentru pace, creat după o perioadă marcată de numeroase războaie în Europa.
Ideea de a aduce țările împreună într-o cooperare economică avea scopul de a instaura și de a menține pacea, iar acest proiect s-a dovedit a fi un mare succes, deoarece de atunci nu am mai avut conflicte.
La fel este și cu NATO – o alianță defensivă, nu una de agresiune, care nu are scopul de a ataca pe cineva. Cred că există un singur stat agresor în regiune, acel stat este Rusia. Rusia a invadat Ucraina, și este important să subliniem acest fapt. Ei încearcă să-și impună influența prin violență, agresiune și amenințări. În schimb, UE folosește metode bazate pe cooperare, prosperitate și pace.
Cred că este important să ne reamintim uneori ce înseamnă UE și NATO. Ele reprezintă țările care fac parte din aceste organizații. De exemplu, NATO înseamnă și Suedia. Vă simțiți amenințați de Suedia? Sper că nu, pentru că sigur nu aceasta este intenția noastră. Cred că, în viitor, am putea colabora și mai eficient. Dacă R. Moldova va decide să adere la UE, va sta la aceeași masă cu noi, va avea dreptul de a contribui la direcția pe care o vom urma împreună și va avea aceleași drepturi ca și celelalte state membre. Veți fi parte a acestui proces decizional. UE și NATO au misiuni diferite, însă, în esență, vorbim despre aceleași țări: Suedia, Danemarca, Germania, Franța și altele, care sunt prieteni ai Moldovei.
Să fii neutru nu înseamnă să fii tăcut
IPN: R. Moldova se confruntă cu un val masiv de dezinformare. Ce lecții ar putea învăța de la Suedia în acest sens?
Katarina Fried: Dezinformarea este prezentă acum în toate țările. Și noi observăm acest val, însă încercăm să ne concentrăm atenția pe lucrurile care funcționează pentru oameni. Este foarte dificil să găsești o soluție unică în această privință. Cred că trebuie să lucrăm la educația mediatică și la sistemul de educație, pentru ca oamenii să devină mai conștienți și mai selectivi atunci când citesc presa și să verifice informațiile. În Suedia, avem norocul de a avea un nivel ridicat de încredere în autorități, care de obicei furnizează informații verificate. Este un avantaj extraordinar atunci când poți să vii și să explici care este de fapt adevărul.
IPN: În martie anul acesta, Suedia și-a încheiat politica de neutralitate și a aderat la NATO. Aici, în Moldova, ideea de neutralitate este încă un subiect de discuție. Credeți că o țară precum Republica Moldova poate menține o poziție neutră?
Katarina Fried: Depinde ce înseamnă pentru voi o poziție neutră. În Suedia, înainte de a adera la NATO, aveam o politică de nealiniere care ne permitea să ne aliem cu oricine dorim pe timp de pace și să nu ne aliem cu nimeni pe timp de război.
Între timp, am investit mult în sistemul de apărare, ceea ce ne-a permis să ne bazăm pe propriile forțe pentru a ne apăra neutralitatea. Totodată, acest lucru nu însemna că trebuie să tăcem atunci când se încalcă legile internaționale și drepturile omului. Eram pregătiți să ripostăm atunci când era cazul. Neutralitatea nu înseamnă să taci, iar când am intrat în NATO, aceste principii nu s-au schimbat. Suntem acum parte dintr-o alianță care poate lucra împreună pentru aceste scopuri și poate reacționa atunci când legea internațională este încălcată.
Dacă vorbim despre R. Moldova, nu văd niciun motiv pentru care nu ați putea să vă păstrați neutralitatea, dacă asta vă doriți. În UE, avem atât țări care au aderat la NATO, cât și țări care nu au aderat. Avem și țări aliate în NATO care nu fac parte din UE, și toate funcționează bine împreună. Să fii neutru nu înseamnă să fii tăcut, ci să iei măsuri atunci când sunt încălcate drepturile internaționale.
IPN: Noi mai avem o problemă la acest capitol. Sondajele arată o încredere foarte scăzută în armata națională. În Suedia cum a fost?
Katarina Fried: Nu îmi amintesc cifre exacte privind încrederea în armată, dar cred că aceasta este mare de când am început să investim în ea. Pentru a fi o țară neutră, trebuie să fii în stare să îți aperi neutralitatea, altfel aceasta nu are niciun sens. Dacă oricine poate trece peste tine, atunci nu ești cu adevărat neutru; trebuie să ai capacitatea de a opri pe oricine încearcă să folosească teritoriul tău. De aceea, am investit în armată și în serviciul militar, și cred că în Suedia ar trebui să existe o încredere foarte mare în armată.
Venirea la putere a unui președinte anti-UE ar influența ritmul negocierilor și ar putea zădărnici toate eforturile făcute până acum
IPN: Viteza cu care Republica Moldova a avansat pe drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană a fost remarcabil de rapidă. În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai presante probleme ce trebuie abordate urgent?
Katarina Fried: Continuați să lucrați asupra recomandărilor primite de la Comisia Europeană. Vom avea un raport detaliat despre progresele realizate și ce mai rămâne de făcut. Dar este esențial să vă concentrați pe reformele din sistemul de justiție, care sunt prioritare pentru a avansa. Cheia pentru a avea o justiție transparentă și independentă constă în pârghiile necesare pentru o economie puternică, iar acest aspect ar trebui să fie o prioritate pe termen lung.
Continuați, de asemenea, transformarea acquis-ului comunitar în legislație națională, nu doar pe partea legală, ci și pe cea practică, deoarece aceasta va influența toate domeniile: mediu, energie, politici sociale și educație. Este important să adoptați aceste norme atât din perspectivă legală, cât și în aplicarea lor concretă.
IPN: Cu ce riscuri se va confrunta Republica Moldova dacă rezultatul alegerilor de duminică va avea drept rezultat venirea la putere a unui președinte pro-rus?
Katarina Fried: Atât Suedia, cât și UE sunt parteneri ai R. Moldova. Respectăm ferm democrația și vocea poporului, dar este dreptul vostru să vă decideți singuri viitorul și cine vă va conduce pe acest parcurs. Sperăm să avem în continuare relații excelente, însă, când împărtășim aceleași viziuni, colaborarea devine mult mai ușoară.
Dacă veți avea un lider care nu este pro-european, acest lucru va influența ritmul negocierilor și ar putea chiar să zădărnicească toate eforturile făcute până acum în procesul de integrare europeană. Vom fi de partea voastră, dar trebuie să depuneți eforturi considerabile pentru a continua parcursul european, și sperăm ca aceasta să fie direcția aleasă.
IPN: Ce mesaj ați dori să transmiteți cetățenilor moldoveni în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale?
Katarina Fried: Aceasta este oportunitatea voastră de a oferi Republicii Moldova cea mai bună direcție. Voi sunteți cei care decideți ce înseamnă acest lucru la modul practic, și, desigur, este important să vă amintiți că fiecare vot contează. Într-o democrație, nu doar că aveți dreptul de a vota, ci și obligația de a participa la procesul decizional al țării și de a depune eforturi pentru a înțelege care este cea mai bună decizie pentru viitorul țării, al familiilor voastre și al generațiilor următoare.
Decizia este a voastră. Îi îndemn pe toți să folosească această oportunitate pentru a-și face auzită vocea.
