China respectă suveranitatea statelor ex-sovietice, a susținut, luni, Ministerul chinez de Externe, care a reacționat astfel în scandalul diplomatic provocat de ambasadorul Chinei la Paris, care a pus la îndoială că fostele republici sovietice ar avea un statut reglementat şi că Crimeea face parte din Ucraina, scrie The Guardian, citat de hotnews.ro.

„China respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor și susține scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Mao Ning.

Ea a spus că remarcile sale cu privire la suveranitate reprezintă poziția oficială a Guvernului Chinei.

Amintim că ambasadorul Chinei la Paris a fost criticat dur de Franţa, după ce la un post TV francez, diplomatul a pus la îndoială suveranitatea ţărilor din Uniunea Sovietică şi faptul că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei. Lu Shaye susține că ţările fostei URSS „nu au un statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţări suverane”.

Cât despre Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia din 2014, el a declarat:

„Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice. Acum cel mai urgent lucru este să se oprească, să se realizeze încetarea focului între Rusia şi Ucraina”, a conchis ambasadorul chinez.

Franţa a reacţionat duminică prin declararea „solidarităţii sale depline” cu toate ţările aliate afectate, despre care a spus că şi-au dobândit independenţa „după decenii de opresiune”, scrie Reuters.

Între timp, și Ministerul de Externe de la Chișinău condamnă declarațiile ambasadorului chinez în Franța.

„Aceste ţări din fosta URSS nu au statut real…” Mesaj halucinant al unui ambasador chinez. Reacția Chișinăului

#ambasador #china #declaratii #reactie oficiala #scandal diplomatic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.