În Letonia există multă propagandă și dezinformare, iar pentru a combate acest fenomen a fost creat StratCom, Centrul NATO de Comunicare Strategică. Declarația aparține ambasadorului leton în Republica Moldova, Edgars Bondars.

Diplomatul care a precizat în cadrul dezbaterii publice „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de presă IPN, că pentru a face față fenomenului propagandei și pentru a distinge informația falsă de adevăr sunt necesare creșterea nivelului de educație a oamenilor și dezvoltarea gândirii critice.

Edgars Bondars consideră că, în contextul războiului din Ucraina, Letonia, fiind membră a NATO, se simte în siguranță, iar cetățenii sunt pregătiți să ia arma în mâini dacă s-ar produce o eventuală invazie. Acest fapt este demonstrat de numărul mare de voluntari care se înrolează în Garda Națională.

„În Letonia atragem o atenție mai mare creșterii procentului din PIB destinat domeniului de apărare. De asemenea, încercăm să explicăm populației care este situația la nivel mondial și ce putem face noi. Ce poate face fiecare cetățean în mod individual. În Letonia avem Garda Națională, care este o entitate militară populară, dar care este voluntară. Ea a fost creată în 1990, iar după ce a început agresiunea militară rusă din Ucraina foarte mulți oameni s-au înrolat în Garda Națională.

Este un bun indicator al percepției oamenilor din Letonia față de acest război. Există dorința oamenilor de a se proteja și de nu permite scenariul din 1940 când, chipurile, noi nu ne-am opus agresiunii de ocupație din partea Uniunii Sovietice”, a spus ambasadorul Bondars.

Conform diplomatului, încă de la declararea independenței, Letonia se confruntă cu propaganda și dezinformarea. Așadar, autoritățile de la Riga au decis crearea Centrului NATO de Comunicare Strategică, iar numeroși jurnaliști depun eforturi constante pentru a combate știrile false generate de Federația Rusă.

„Elementele și riscurile războiului hibrid noi le simțim permanent, chiar din momentul declarării Independenței. Avem foarte multă dezinformare și minciună. În Letonia avem centrul StratCom, Centrul de Comunicare Strategică NATO care se ocupă de deconspirarea și combaterea informațiilor false. Avem mulți jurnaliști care acționează în domeniul combaterii dezinformării.

Avem rețelele sociale, unde rapid apar informațiile, pe care oamenii le dezbat. Sunt opinii diferite, dar totuși cel mai important element pentru a înțelege lucrurile este gândirea critică. Dacă omul este educat și are gândire critică, el repede poate distinge informațiile false de adevăr”, a mai spus diplomatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomatul leton a menționat că decizia privind o eventuală aderare la NATO aparține cetățenilor, însă această hotărâre trebuie să fie una bazată de cunoașterea realităților geopolitice.

„De ce să te temi de extinderea NATO, dacă țara asta își dorește? Întotdeauna există diplomație, există dialog, există soluții non-militare. Sunt de părere că oamenii trebuie să determine cursul unei țări. Dar pentru asta oamenii trebuie să aibă un punct de vedere obiectiv, să conștientizeze realitățile ca să poată decide. Pentru asta e nevoie de educație, de cunoștințe și de gândire critică”, a conchis Edgars Bondars.

#ambasador Bodnars #Centrul NATO #combaterea dezinformării #Letonia #StratCom

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.