Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului.

„Ambasadorul României a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde va fi informat cu privire la măsurile de retorsiune luate ca urmare a închiderii consulatului general al Rusiei din Constanța”, a declarat ea jurnaliștilor, scrie Antena 3 CNN.

În 29 mai, președintele României, Nicușor Dan, l-a declarat pe consulul rus din Constanța „persoană indezirabilă” și a adăugat că consulatul general din acest oraș va fi închis.

El a luat această decizie după ce, în noaptea de 29 mai, o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați și a explodat, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite în urma incidentului.

Consulul rus la Constanța a părăsit România în 1 iunie, după ce MAE român l-a declarat persona non grata, a închis Consulatul de la Constanța și i-a cerut acestuia să părăsească țara noastră în termen de 72 de ore.

În același timp, ambasadorul rus la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României.

„Cu siguranță, acțiunile neprietenoase ale autorităților române nu vor rămâne fără răspuns. Pașii specifici vor fi anunțați la momentul potrivit”, a răspuns imediat Zaharova.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat după incident că drona prăbușită la Galați este rusească, de tipul Gheran-2, și a citat pe larg din raportul tehnic finalizat între timp de specialiști.

„Aceasta este, fără dubiu, concluzia raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.

Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Gheran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a precizat președintele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador #Romania #Rusia #tensiuni diplomatice

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.