După ce Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a anunțat astăzi că șeful-adjunct al Administrației Președinției Federației Ruse, Dmitrii Kozak sosește mâine, 11 august la Chișinău, pentru a avea mai multe întrevederi cu reprezentanții puterii, se pare că Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, pregătește terenul pentru întâlnirile pe care urmează să le aibă oficialul rus cu cei moldoveni.

Vasnețov a avut, astăzi, o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, căruia i-a transmis scrisoarea de felicitare cu ocazia alegerii acestuia în noua funcție, adresată de președintele Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI, președintele Consiliului Federației al Adunării Federale a Federației Ruse, Valentina Matvienko.

Ambasadorul a exprimat încrederea că, colaborarea dintre instituțiile legislative ale celor două state, precum și pe platforma interparlamentară internațională va continua în spiritul edificării unor relații constructive și pragmatice.

Igor Grosu a mulțumit pentru felicitările adresate și a asigurat ambasadorul Federației Ruse că va încuraja dialogul interparlamentar moldo-rus.

Precizăm că, Oleg Vasnețov a avut ieri o întrevedere oficială și cu ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu.

Șefa statului, Maia Sandu a confirmat astăzi că, mâine se va întâlni cu Dmitrii Kozak, întrucât prerogativa președintelui țării este anume de a stabili dialog și relații cu partenerii externi.

#Dmitrii Kozak #Igor Grosu #Oleg Vasnetov #parlament

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.