Ambasadorul Ucrainei în Moldova: De ieri lumea se află într-o altă realitate

De ieri, lumea se află într-o altă realitate. Astfel a comentat Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, decizia Kremlinului de a recunoaște „independența” republicilor secesioniste din estul Ucrainei și de a-și consolida oficial prezența militară acolo.

„Începând de ieri, binecunoscuta memă «Их там нет» nu mai este valabilă, întrucât Rusia a decis în mod oficial să introducă armata în regiunile temporar ocupate din estul Ucrainei. Până acum această ocupare a fost hibridă, nedeclarată în mod oficial de Kremlin”, a declarat ambasadorul în cadrul unei dezbateri IPN la acest subiect.

„Acum această nouă realitate este analizată și la Kiev, și în capitalele occidentale. Noaptea trecută președintele Ucrainei, dl Zelenski, s-a adresat către ucraineni cu un mesaj în care a subliniat că Ucraina nu recunoaște această decizie făcută publică de către Rusia. Ucraina consideră că aceasta este o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a relevat diplomatul.

„Desigur, nu toate detaliile ne sunt cunoscute în acest moment. Nu știm deocamdată ce se va întâmpla în Duma de Stat și în Consiliul Federației Ruse, unde astăzi vor fi examinate și supuse votului documentele privind recunoașterea așa-ziselor republici populare Donețk și Luhansk. Nu știm deocamdată în ce frontiere sunt recunoscute de către Rusia. Pentru că unii spun că (granița va trece) pe frontiere de facto, sau cum i se mai spune, pe liniile de contact, alții spun că aceste așa-zise republici vor fi recunoscute în frontierele lor declarate, asta înseamnă inclusiv (teritorii) ce nu sunt sub ocupație rusească”, a spus Marko Șevcenko, adăugând că la Kiev toate aceste evoluții sunt urmărite cu foarte mare atenție pentru elaborarea unui plan de acțiuni corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toată gravitatea sa, acest scenariu a fost de așteptat, crede directorul Institutului directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc.

„Acum pentru Ucraina se deschid noi posibilități pentru a-și reseta dezvoltarea. Este clar, Ucraina nu poate să-și întoarcă pe cale armată cele două teritorii. Ucraina este deja dezlegată de îndeplinirea înțelegerilor de la Minsk, în special cele ce vizează alegeri locale, reforma constituțională, extinderea spațiului economic și social. Ucraina trebuie acum să-și păstreze calmul și să nu se lase provocată, pentru că altfel riscă să se lase antrenată într-un război de amploare”, spune Victor Juc.

Potrivit lui, atacurile hibride, în special asupra potențialului economic al țării, deja au făcut Ucrainei un rău mai mare decât o potențială invazie militară.

Ceea ce întâmplă acum în Ucraina este scenariul Abhaziei și Osetiei de Sud în derulare, a comentat politologul Dionis Cenușa. „Urmează ani grei de negociere între Kiev și regiunile separatiste. Dar, ca și în cazul regiunilor separatiste georgiene, cred că Rusiei nu îi va reuși să obțină foarte multe din acest act de recunoaștere”, a opinat el, sugerând că niciun alt stat „solid” nu se va alătura deciziei.

#Victor Juc #Marko Sevcenko #Ucraina #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.