De ieri, lumea se află într-o altă realitate. Astfel a comentat Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, decizia Kremlinului de a recunoaște „independența” republicilor secesioniste din estul Ucrainei și de a-și consolida oficial prezența militară acolo.

„Începând de ieri, binecunoscuta memă «Их там нет» nu mai este valabilă, întrucât Rusia a decis în mod oficial să introducă armata în regiunile temporar ocupate din estul Ucrainei. Până acum această ocupare a fost hibridă, nedeclarată în mod oficial de Kremlin”, a declarat ambasadorul în cadrul unei dezbateri IPN la acest subiect.

„Acum această nouă realitate este analizată și la Kiev, și în capitalele occidentale. Noaptea trecută președintele Ucrainei, dl Zelenski, s-a adresat către ucraineni cu un mesaj în care a subliniat că Ucraina nu recunoaște această decizie făcută publică de către Rusia. Ucraina consideră că aceasta este o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a relevat diplomatul.

„Desigur, nu toate detaliile ne sunt cunoscute în acest moment. Nu știm deocamdată ce se va întâmpla în Duma de Stat și în Consiliul Federației Ruse, unde astăzi vor fi examinate și supuse votului documentele privind recunoașterea așa-ziselor republici populare Donețk și Luhansk. Nu știm deocamdată în ce frontiere sunt recunoscute de către Rusia. Pentru că unii spun că (granița va trece) pe frontiere de facto, sau cum i se mai spune, pe liniile de contact, alții spun că aceste așa-zise republici vor fi recunoscute în frontierele lor declarate, asta înseamnă inclusiv (teritorii) ce nu sunt sub ocupație rusească”, a spus Marko Șevcenko, adăugând că la Kiev toate aceste evoluții sunt urmărite cu foarte mare atenție pentru elaborarea unui plan de acțiuni corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toată gravitatea sa, acest scenariu a fost de așteptat, crede directorul Institutului directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc.

„Acum pentru Ucraina se deschid noi posibilități pentru a-și reseta dezvoltarea. Este clar, Ucraina nu poate să-și întoarcă pe cale armată cele două teritorii. Ucraina este deja dezlegată de îndeplinirea înțelegerilor de la Minsk, în special cele ce vizează alegeri locale, reforma constituțională, extinderea spațiului economic și social. Ucraina trebuie acum să-și păstreze calmul și să nu se lase provocată, pentru că altfel riscă să se lase antrenată într-un război de amploare”, spune Victor Juc.

Potrivit lui, atacurile hibride, în special asupra potențialului economic al țării, deja au făcut Ucrainei un rău mai mare decât o potențială invazie militară.

Ceea ce întâmplă acum în Ucraina este scenariul Abhaziei și Osetiei de Sud în derulare, a comentat politologul Dionis Cenușa. „Urmează ani grei de negociere între Kiev și regiunile separatiste. Dar, ca și în cazul regiunilor separatiste georgiene, cred că Rusiei nu îi va reuși să obțină foarte multe din acest act de recunoaștere”, a opinat el, sugerând că niciun alt stat „solid” nu se va alătura deciziei.

#Marko Sevcenko #Rusia #Ucraina #Victor Juc

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.