De ieri, lumea se află într-o altă realitate. Astfel a comentat Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, decizia Kremlinului de a recunoaște „independența” republicilor secesioniste din estul Ucrainei și de a-și consolida oficial prezența militară acolo.

„Începând de ieri, binecunoscuta memă «Их там нет» nu mai este valabilă, întrucât Rusia a decis în mod oficial să introducă armata în regiunile temporar ocupate din estul Ucrainei. Până acum această ocupare a fost hibridă, nedeclarată în mod oficial de Kremlin”, a declarat ambasadorul în cadrul unei dezbateri IPN la acest subiect.

„Acum această nouă realitate este analizată și la Kiev, și în capitalele occidentale. Noaptea trecută președintele Ucrainei, dl Zelenski, s-a adresat către ucraineni cu un mesaj în care a subliniat că Ucraina nu recunoaște această decizie făcută publică de către Rusia. Ucraina consideră că aceasta este o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a relevat diplomatul.

„Desigur, nu toate detaliile ne sunt cunoscute în acest moment. Nu știm deocamdată ce se va întâmpla în Duma de Stat și în Consiliul Federației Ruse, unde astăzi vor fi examinate și supuse votului documentele privind recunoașterea așa-ziselor republici populare Donețk și Luhansk. Nu știm deocamdată în ce frontiere sunt recunoscute de către Rusia. Pentru că unii spun că (granița va trece) pe frontiere de facto, sau cum i se mai spune, pe liniile de contact, alții spun că aceste așa-zise republici vor fi recunoscute în frontierele lor declarate, asta înseamnă inclusiv (teritorii) ce nu sunt sub ocupație rusească”, a spus Marko Șevcenko, adăugând că la Kiev toate aceste evoluții sunt urmărite cu foarte mare atenție pentru elaborarea unui plan de acțiuni corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toată gravitatea sa, acest scenariu a fost de așteptat, crede directorul Institutului directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc.

„Acum pentru Ucraina se deschid noi posibilități pentru a-și reseta dezvoltarea. Este clar, Ucraina nu poate să-și întoarcă pe cale armată cele două teritorii. Ucraina este deja dezlegată de îndeplinirea înțelegerilor de la Minsk, în special cele ce vizează alegeri locale, reforma constituțională, extinderea spațiului economic și social. Ucraina trebuie acum să-și păstreze calmul și să nu se lase provocată, pentru că altfel riscă să se lase antrenată într-un război de amploare”, spune Victor Juc.

Potrivit lui, atacurile hibride, în special asupra potențialului economic al țării, deja au făcut Ucrainei un rău mai mare decât o potențială invazie militară.

Ceea ce întâmplă acum în Ucraina este scenariul Abhaziei și Osetiei de Sud în derulare, a comentat politologul Dionis Cenușa. „Urmează ani grei de negociere între Kiev și regiunile separatiste. Dar, ca și în cazul regiunilor separatiste georgiene, cred că Rusiei nu îi va reuși să obțină foarte multe din acest act de recunoaștere”, a opinat el, sugerând că niciun alt stat „solid” nu se va alătura deciziei.

#Marko Sevcenko #Rusia #Ucraina #Victor Juc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.