În perioada 27 – 28 aprilie, de Paștele Blajinilor, circa 5000 de persoane au solicitat intervenția ambulanței. Potrivit CNAUMP, aceasta a fost solicitată cel mai frecvent pentru cazuri de hipertensiunea arterială, sincopă și traumatisme.

„Comunicăm faptul că pe teritoriul cimitirelor din întreaga țară, echipele de asistență medicală urgentă au acordat primul ajutor la 44 de persoane, dintre care 23 femei și 21 bărbați, cu vârsta cuprinsă între 20 și 87 de ani, cât și unui minor de 11 ani”, transmite Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).

Duminică, 27 aprilie, au fost înregistrate în total 19 solicitări ale ambulanței la cimitire, dintre care 10 în municipiul Chișinău, 6 la Cimitirul „Sfântul Lazăr”, 3 la Cimitirul Central (Armenesc) și o solicitare la Cimitirul vechi din orașul Durlești. În regiunea de sud a țării – 5, iar la nordul țării – 4 cazuri de intervenție a echipelor AMU.

„La data de 28.04.2025 au fost înregistrate în total 25 solicitări ale ambulanței pe teritoriul cimitirelor, dintre care 14 în centrul țării, 4 la nord, 4 la sud și 3 în mun. Chișinău la Cimitirul „Sfântul Lazăr””, menționează CNAMUP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituția mai precizează că după acordarea asistenței medicale urgente, echipele AMU au transportat 22 de pacienți la instituțiile medicale spitalicești pentru tratament în condiții de staționar.

#ambulanta #Pastele Blajinilor #persoane #solicitari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.