Regia Transport Electric Chisinau anunță că se înregistrează ambuteiaje pe mai multe străzi ale capitalei. Din acest motiv, pe mai multe rute urbane, dar și suburbane se atestă întârzieri în orar.

Ambuteiaje pe următoarele străzi: șos. Muncești, Calea Ieșilor, str. Mihai Viteazul, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Kiev, Ismail, Uzinelor, Voluntarilor, str. Alecu Russo, Bogdan Voievod, str. Petricani, str. A. Mateevici, str. Grenoble, Calea Orheiului, str. G.Asachi, str. Columna, str. Vasile Lupu, bd. Renașterii, str. Tudor Vladimirescu (sectorul Râșcani, Durlești), bd.Dacia (Viaduct), bd. Iurii Gagarin, bd. Decebal, str. Hristo Botev, str. Independenței, bd. Negruzzi, str. Columna str. București, str. Vasile Alecsandri, str.Miorița, Ciuflea, Bucuresti și str. Albișoara.

Astfel, rutele urbane care înregistrează întârzieri sunt:

Calea Ieșilor- ruta 5, 8, 23,34( întârzieri de până la 15min)
Bd. Stefan cel Mare si Sfânt – ruta 1,5,8,22,34 (întârzieri de până la 15 min)
Str. Kiev- ruta 10,12,16,24 ( întârzieri de până la 20 min)
Str. Ismail- ruta 9, 13, 17, 20 ( întârzieri de până la 25 min)
Str. Uzinelor- ruta 7, 13 ( întârzieri de până la 10 min)
bd.Iurii Gagarin- până la 15 min.
str. Tudor Vladimirescu- ruta 7 până la 10 min;
str. Gheorghe Asachi- ruta 2,3,9,10,13,20,24,36 până la 10 min;
str. Albisoara – ruta 38 ( pana la 20 min).

Rutele suburbane:

Ruta 30- întârzieri de pana la 15-20 min;
Ruta 31- întârzieri de pana la 20 min;
Ruta 32- întârzieri de pana la 15 min;
Ruta 34- întârzieri de pana la 30 min;
Ruta 35- întârzieri de pana la 10-15 min;
Ruta 36- întârzieri de pana la 30 min;
Ruta 37- întârzieri de pana la 30 min.

#RTE #rute suburbane #rute troleibuz #rute urbane

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.