O moldoveancă de 30 de ani, posesoare și a cetățeniei României, a fost sancționată, după ce a spus pe TikTok că poporul ucrainean trebuie distrus. Ea va fi obligată să plătească 25.000 de lei.

Pe 22 mai 2022, fiind în vizită la niște cunoștințe din raionul Sîngerei, a publicat pe TikTok un video, purtând pe cap chipul militar sovietic, și a instigat la acțiuni violente.

„S-a adresat public către reprezentanții poporului ucrainean, că ar fi trebuit să fie lichidați de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să moară copiii de mici și în general toată națiunea să fie distrusă. I-a numit „fasciști”, precum și că țara „moare” din cauza prezenței lor, adică a manifestat acțiuni intenționate prin îndemnurile publice, îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii și dezbinării naționale, în vederea provocării stării de animozitate, spre înjosirea onoarei și demnității naționale a poporului ucrainean”, informează Procuratura.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia și-a recunoscut fapta. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile, la Curtea de Apel Bălți, precizeză oamenii legii.

#amenda #femeie #instigare #tiktok #violneță

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.