Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Amenințare sau susținere? Erdogan avertizează că încă poate bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

01 Iul. 2022, 08:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
01 Iul. 2022, 08:46 // În Lume //  Redacția Realitatea

La două zile după încheierea unui acord trilateral între Ankara, Stockholm și Helsinki, care a înlăturat principalul obstacol în calea aderării celor două țări scandinave la NATO, președintele turc a anunțat că acest proces ar putea fi în continuare blocat dacă părțile la acord nu-și țin promisiunile.

Erdogan a declarat la încheierea summit-ului alianţei de la Madrid că acordul în 10 articole cu cele două state nordice a fost o victorie pentru Ankara şi a abordat toate „sensibilităţile” acesteia, relatează inbusiness.kz/ru.

El a subliniat, în special, satisfacerea cererii Turciei ca Suedia şi Finlanda să extrădeze suspecţii de terorism cu legături cu grupuri kurde ilegale sau reţeaua clericului exilat acuzat de organizarea loviturii de stat eşuate din 2016.

Dar Erdogan a adăugat că, dacă cele două ţări nordice îşi încalcă promisiunile, parlamentul Turciei ar putea refuza să ratifice acordul încheiat marţi. Aderarea la NATO trebuie să fie aprobată oficial de toate cele 30 de state membre, ceea ce conferă fiecăruia un drept de blocare a deciziei.

Finlanda şi Suedia vor semna oficial protocoalele de aderare la NATO, marţi (5 iulie), a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă în marja summit-ului de la Madrid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Felul în care președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a jucat în tot acest context al războiului la scară largă dus de Rusia în Ucraina l-a transformat într-unul dintre liderii politici cheie ai momentului, de care NATO are nevoie.

 

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.