Amenzi de peste 11 mii de lei au fost aplicate de inspectorii de mediu în urma controalelor desfășurate în perioada 18–19 iulie în raioanele de est ale Republicii Moldova, pentru încălcarea regulilor de pescuit și a legislației de mediu.

În urma verificărilor, inspectorii au întocmit 14 procese-verbale contravenționale și au aplicat sancțiuni în valoare totală de 11.000 de lei. Totodată, pentru prejudiciile cauzate resurselor biologice acvatice au fost calculate și înaintate spre recuperare despăgubiri de peste 13.000 de lei.

Printre cele mai frecvente încălcări depistate se numără pescuitul pe timp de noapte și capturarea exemplarelor de pești care nu ating dimensiunile minime admise de legislație. Potrivit inspectorilor de mediu, astfel de practici afectează regenerarea naturală a speciilor acvatice și contribuie la diminuarea fondului piscicol.

Acțiunile au fost efectuate de Direcția Control Resurse Cinegetice și Piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, având drept scop protejarea resurselor piscicole și prevenirea faptelor ilegale pe sectorul râului Nistru.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului le reamintește pescarilor că respectarea regulilor de pescuit este esențială pentru conservarea resurselor acvatice. Autoritățile anunță că acțiunile de control și monitorizare vor continua și în perioada următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenzi #pescuit

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.