Șoferii din România care încalcă regulile de circulație vor scoate mai mulți bani din buzunar începând cu 1 iulie, când intră în vigoare noile valori ale amenzilor. Modificarea vine ca urmare a majorării salariului minim brut, de care este legată valoarea punctului de amendă, scrie Antena 3 CNN.

Începând cu 1 iulie 2026, valoarea punctului de amendă crește de la 202,50 lei românești la 216,25 lei, ceea ce înseamnă că toate sancțiunile rutiere calculate în funcție de acesta vor fi mai mari.

Schimbarea este determinată de majorarea salariului minim brut pe economie, de la 4.050 de lei la 4.325 de lei. Potrivit Codului Rutier, un punct de amendă reprezintă 5% din salariul minim brut, astfel că acesta se majorează automat cu 13,75 lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 6,8%.

Astfel, amenda minimă pentru contravențiile încadrate în prima clasă de sancțiuni va crește de la 405 lei la 432,50 lei, iar cea maximă din această categorie va ajunge la 648,75 lei, față de 607,50 lei în prezent. În cazul celei de-a doua clase de sancțiuni, amenzile vor fi cuprinse între 865 lei și 1.081,25 lei, comparativ cu intervalul actual de 810-1.012,50 lei. Totodată, sancțiunile mai severe, de 10 și 20 de puncte-amendă, vor ajunge la 2.162,50 lei, respectiv 4.325 lei.

Șoferii care achită amenda în termenul prevăzut de lege vor putea beneficia în continuare de reducerea la jumătate din minimul sancțiunii aplicate. Se modifică doar valoarea punctului de amendă, în timp ce clasele de sancțiuni și sistemul punctelor de penalizare rămân neschimbate.

Noile valori se aplică în România pentru toate contravențiile constatate începând cu 1 iulie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenzi #Romania

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.