Anxietatea cu privire la interferența rusă în alegerile europarlamentare din această săptămână crește în Europa, pe fondul raportării unor atacuri cibernetice și chiar al unor plăți către politicieni europeni, informează marți DPA, potrivit Agerpres.

Leea Frühwirth, expertă în cadrul Centrului pentru Monitorizare, Analiză și Strategie (CeMAS) din Berlin, avertizează că Rusia este implicată în activități ilegale de ani de zile, prin campanii de dezinformare și site-uri de știri false. Ea anticipează că alegerile europarlamentare, care se vor desfășura de joi până duminică în cele 27 de state membre ale UE, vor fi ținta acestor acțiuni, având ca obiective discreditarea partidelor și a politicienilor și subminarea încrederii în legitimitatea procesului electoral.

Frühwirth subliniază că propaganda rusă creează un zgomot de fond constant, dar alegerile oferă o oportunitate de a exacerba atmosfera politică polarizată din Europa. Un exemplu clar în această privință îl reprezintă știrile și comentariile despre invazia rusă în Ucraina, East StratCom Task Force din cadrul Serviciului Diplomatic al UE raportând că dezinformarea legată de Ucraina reprezintă 40% din cazurile din baza sa de date.

Un caz concret este un videoclip difuzat în martie, care arăta un tanc cu un steag albastru similar drapelului UE, susținând că tancul se afla în Rusia, la granița cu Ucraina. În realitate, steagul aparținea Legiunii Libertatea Rusiei, o unitate formată din ruși care luptă de partea ucrainenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lea Frühwirth a subliniat că aceste acțiuni vizează potențial „capturarea de date sau perturbarea infrastructurilor și comunicațiilor esențiale”.

În urmă cu o lună, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a indicat autorii: „Hackeri ai statului rus au atacat Germania în spaţiul cibernetic”. Berlinul a atribuit atacurile unității APT28 a serviciului de informații rus, cunoscută și ca „Fancy Bear”.

Reamintim că, surse din UE au raportat atacuri cibernetice împotriva instituțiilor publice din Polonia, Lituania, Slovacia și Suedia. Platforma online Voice of Europe este, de asemenea, suspectată de răspândirea propagandei pro-ruse și de efectuarea de plăți către politicieni UE.

#alegeri #Europene #interferenta Rusiei

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.