Deși este un nou an școlar, problemele celor 8 școli din regiunea separatistă transnistreană, subordonate Chișinăului continuă să se confrunte cu vechile probleme. Asociația „Promo-LEX” a întocmit o listă a problemelor, care de trei decenii nu sunt rezolvate și continuă să fie un impediment în buna desfășurare a procesului educațional în zonă.

Timp de peste trei decenii, cele 8 instituții de învățământ cu predare în limba română se confruntă cu numeroase presiuni și intimidări din partea așa numitei administrație de la Tiraspol:

Lipsa sediilor proprii, iar sediile curente nu sunt adaptate procesului educațional;
Citațiile și riscul de înrolarea în așa-numita armată a rmn;
Provocări privind asigurarea libertății de circulație a persoanelor și bunurilor.
Totodată, unele din aceste instituții sunt supuse și altor impedimente:
Careurile solemne supravegheate de miliția locală (În anul 2020-2021 nu au fost observate astfel de incidente, din motiv că nu au fost organizate careuri);
Interzicerea intonării imnului Republicii Moldova și arborării drapelului de stat.
Elevii liceului sunt nevoiți să parcurgă zilnic zeci de km pentru a ajunge la școală (cea mai lungă distanță este de 54 km.)

În acest context, Asociația Promo-LEX reiterează importanța executării măsurilor individuale și a celor generale care reies din hotărârile anterioare ale CtEDO, cu privire la încălcarea dreptului la educație în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

#Promo-Lex #scoala #Transnistria

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.