Problemele celor opt școli cu predare în limba română, care se află în stânga Nistrului, au fost discutate la Guvern. Viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian, în comun cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării și ai Biroului politici de reintegrare, au desfășurat o ședință de lucru cu participarea directorilor și a unor cadre didactice din cele opt instituții de învățământ.

Viceprim-ministrul Oleg Serebrian a fost informat despre mersul implementării proiectelor finanțate prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2022, principalele realizări obținute de către instituțiile de învățământ în anul de studiu 2021-2022, dar și obiectivele planificate pentru noul an școlar.

Totodată, în ceea ce privește pregătirile pentru noul an școlar, au fost puse în discuție dificultățile cu care se confruntă cele 8 școli cu predare în limba română și posibile modalități de intervenție întru soluționarea acestora. Au fost date asigurările deplinei deschideri din partea Biroului și a Ministerului Educației și Cercetării privind depunerea tuturor eforturilor necesare pentru asigurarea bunei funcționări a acestor școli, fiind convenită menținerea și în continuare a unui dialog activ în interesul elevilor, profesorilor și a desfășurării unui proces educațional calitativ.

#Biroul de Reintegrare #ministerul educatiei #Oleg Serebrian #regiunea transnsitreana

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.