„Îl cunosc din activitatea precedentă. Am reluat această conlucrare din momentul în care am venit la minister. Dumnealui a fost în aceste șase luni prins în exercițiul de reformare a Poliției, de aceea, este un candidat potrivit pentru a prelua conducerea IGP-ului și, în special, pe agenda de transformare”.

Declarația aparține Ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, și a venit drept răspuns la întrebarea „pentru ce merite a fost numit Viorel Cernăuțeanu șef al Inspectoratului General de Poliției.

Întrebată despre faptul că în 2019, atunci când a fost organizat un concurs pentru funcția de șef al IGP, Viorel Cernăuțeanu ar fi luat cel mai mic punctaj din cei înregistrați în cursă, Ana Revenco a făcut una cu pământul concursurile publice care se organizează în Moldova.

„Concursurile la noi în țară și la noi în instituții au așa o definiție foarte diferită de la an la an și conținut”, a conchis Revenco.

#Ana Revenco #IGP #MAI #Viorel Cernăuțeanu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.