Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ana Revenco: Regimul de control comun la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița va fi activat din luna aprilie

22 Mart. 2023, 07:44
 // Categoria: Homepage // Autor:  Redacția Realitatea
22 Mart. 2023, 07:44 // Homepage //  Redacția Realitatea

Regimul de control comun la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița va fi activat din luna aprilie. Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, spune că până la sărbătorile de Paște va fi redus considerabil timpul de așteptare la acest punct de trecere a frontierei. Mai mult, șefa de la Interne dă asigurări că în această primăvară va fi deschis și punctul de trecere a frontierei Leova – Bumbăta, care va permite fluidizarea traficului la graniță.

Ana Revenco spune că prin controlul comun la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița va fi redus timpul de așteptare la trecerea hotarului atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. Potrivit ministrei de Interne, regimul „oprire unică” va fi pus în aplicare din luna aprilie și va contribui la fluidizarea traficului la frontieră.

„Acest acord vine să aducă un regim nou de funcționare a celui mai solicitat punct de trecere a frontierei, astfel încât să fie redus timpul de așteptare. Noi ne-am mișcat într-un ritm dinamic, o astfel de negociere, în mod normal, durează ani. După semnarea acordului noi am finalizat toate procedurile interne, am aprobat acest acord prin hotărâre de Guvern. În România procedura este ceva mai complicată. Urmează ultima etapă, aprobarea în Parlamentul României. Avem toată certitudinea că colegii din România vor accelera procesul astfel încât de sărbătorile de Paște să avem acest regim deja activat. Colegii de la Poliția de Frontieră din Republica Moldova și România, colegii de la Serviciul Vamal al ambelor state deja au agreat schema de lucru”, a spus Ana Revenco în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Ministra de Interne spune că din cauza presiunii pe actualele puncte de trecere a frontierei s-a decis accelerarea lucrărilor de construcție a punctului de trecere Leova-Bumbăta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, de comun acord cu România s-a decis instalarea unui pod flotant între localitățile Bumbăta, România și Leova, Republica Moldova.

„Înregistrează o dinamică pozitivă și lucrările la un nou punct de trecere a frontierei, Leova-Bumbăta. Au fost finalizate toate etape pe aspectele de documentație, ca să putem avansa în procesul de construcție. Va fi un nou punct de trecere a frontierei care presupune și construcția unui pod . Pentru început am luat decizia de a construi un pod de pontoane. Avem certitudinea că în această primăvară vom deschise și un nou punct de trecere a frontierei ca să scădem presiunea care există acum pe celelalte puncte de trecere”, a explicat ministra Afacerilor Interne.

Potrivit datelor Poliției de Frontieră, cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei sunt: PTF Leușeni, PTF Sculeni și PTF Aeroportul Internațional Chișinău.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.