Evenimentul Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea pe 30 aprilie la Chișinău, reunește personalități marcante din diverse domenii, iar una dintre prezențele-cheie este Ana Revenco, invitată în cadrul panelului dedicat „Rezistenței”.

Ana Revenco este una dintre cele mai influente figuri din domeniul securității naționale din Republica Moldova, având o carieră construită pe consolidarea instituțiilor statului și combaterea amenințărilor moderne, inclusiv dezinformarea. În prezent, aceasta ocupă funcția de directoare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom Moldova), instituție esențială pentru întărirea rezilienței informaționale a statului.

Numită în această funcție la 19 octombrie prin hotărârea Parlamentului, Ana Revenco are o experiență vastă în domeniul securității și al politicilor publice. Anterior, a fost ministră a Afacerilor Interne în perioada 6 august 2021 – 14 iulie 2023, unde s-a remarcat prin gestionarea unor provocări complexe de securitate și prin promovarea reformelor aliniate la standardele europene.

De asemenea, a activat în calitate de consilieră pentru apărare și securitate națională a președintei Maia Sandu și secretară a Consiliului Suprem de Securitate, contribuind la definirea strategiilor naționale în domeniu.

Expertiza sa include și o activitate extinsă la nivel internațional. Ana Revenco a fost membră a Grupului de experți GRETA al Consiliului Europei, unde a contribuit la evaluarea politicilor de combatere a traficului de persoane. Totodată, ea este fondatoarea Centrului Internațional „La Strada Moldova”, organizație dedicată protecției drepturilor omului și prevenirii exploatării, pe care a condus-o în mai multe mandate.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a coordonat Centrul pentru combaterea traficului de persoane din cadrul Inspectoratului General de Poliție, implicându-se activ în implementarea Planului de acțiune UE–Moldova privind liberalizarea regimului de vize.

Participarea sa la „Reinvent Moldova 2.0” aduce în prim-plan tema rezilienței naționale într-un context regional complex, marcat de riscuri și provocări de securitate. Discursul său este așteptat să ofere o perspectivă clară asupra modului în care Republica Moldova își poate consolida instituțiile și proteja spațiul informațional în drumul său european.

„Reinvent Moldova 2.0” este conceput ca o platformă de dialog și inspirație, reunind lideri și profesioniști care contribuie la transformarea țării într-un stat modern, democratic și european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ana Revenco #reinvent Moldova 2.0 #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.