Miniștrii NATO s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta cât de departe vor merge cu ajutorul militar pentru Ucraina în timp ce Kievul încearcă să facă față asaltului trupelor ruse care își concentrează acum toate forțele pe regiunile din sudul și estul țării. Dar, pe măsură ce luptele se intensifică în Donbas, riscul ca alianța militară să fie târâtă într-un război direct cu Rusia crește pe zi ce trece, fapt pentru care ar putea exista trei scenarii de implicare în războiul din Ucraina a NATO, scrie BBC.

Cea mai mare provocare pentru NATO în acest război a fost cum să întărească apărarea Ucrainei fără să se implice atât de mult încât să ajungă în conflict direct cu Rusia. Guvernul ucrainean a fost foarte vocal despre nevoia de a primi mai mult echipament militar pentru a se putea apăra în fața agresiunii ruse.

Pentru a avea o șansă să respingă asaltul rusesc pe care analiștii îl prevăd în perioada următoare, oficialii ucraineni au spus că au nevoie urgentă de sisteme antitanc Javelin, NLAW și Starstreak și rachete antiaeriene, precum Stinger, arme de tehnologie occidentală care au dat rezultate împotriva vehiculelor militare rusești.

Ucraina ar vrea mai mult. Are nevoie de tancuri, avioane de luptă, drone și sisteme de apărare antiaeriană avansate pentru a contracara bombardamentele din aer ale armatei ruse, care își folosește tot mai des avioanele și rachetele cu rază lungă de acțiune ca să distrugă capacitatea de aprovizionare cu combustibili și alte resurse esențiale a Ucrainei.

NATO, însă, rămâne reticentă cu privire la o implicare mai mare în conflict. Riscul ca Rusia să apeleze la armele sale nucleare tactice (cu rază scurtă de acțiune) și ca războiul să se răspândească dincolo de granițele Ucrainei, ceea ce ar implica o mai mare parte din Europa, este o perspectivă sumbră pe care liderii din Occident o poartă mereu în gând, fiind conștienți că miza este una uriașă.

Unii dintre oficialii și analiștii din Occident sunt de părere că amenințările lui Putin legate de folosirea armelor nucleare sunt doar un bluf și că NATO ar trebui să se implice mai mult pentru a opri Rusia.

„Am fost prea temători cu armele pe care am fost dispuși să le oferim. Avem nevoie de o atitudine mai robustă. Le dăm ucrainenilor destul cât să supraviețuiască, dar nu și să câștige și asta trebuie să se schimbe”, a spus un membru al parlamentului britanic.

Trei scenarii prin care NATO ar putea ajunge în război cu Rusia

BBC vede trei scenarii care ar putea avea loc în Ucraina în perioada următoare și care ar putea forța NATO să intre în război împotriva Rusiei.

O rachetă anti-navă furnizată de NATO este lansată de trupele ucrainene din Odesa și lovește și scufundă o navă militară rusească din Marea Neagră. În jur de 100 de marinari și zeci de pușcași marini mor. Un număr atât de mare de victime într-un singur incident ar fi fără precedent pentru Rusia și ar pune presiune pe Putin să răspundă într-un fel;
O rachetă strategică rusească distruge un convoi cu ajutoare militare pentru Ucraina care trece granița cu Polonia sau Slovacia. Dacă, în urma bombardamentului, sunt și victime de partea cealaltă a graniței, pe teritoriul unui stat membru NATO, ar putea fi declanșat Articolul 5 al constituției NATO ceea ce va chema toată alianța în apărarea țării care a fost atacată;
În mijlocul luptelor crâncene din regiunea Donbas, o explozie de mare proporții are loc într-o zonă industrială care provoacă eliberarea în aer a unor gaze toxice. Acest lucru a avut deja loc, dar nu au fost raportate victime. Dacă incidentul ar provoca multe victime, precum atacul cu arme chimice din Ghouta, Siria, și trupele ruse ar fi de vină, NATO ar fi obligată să răspundă.

„Este foarte posibil ca niciunul dintre aceste scenarii să se materializeze. Dar, în timp ce națiunile occidentale s-au coordonat ca niciodată pentru a reacționa împotriva invaziei trupelor ruse, acțiunile lor ar fi de natură reactivă și nu ar avea un plan pe termen lung pentru a gestiona situația din Ucraina”, scrie BBC.

Precizăm că, NATO în nenumărate rânduri a declarat că nu va interveni în războiul din Ucraina cu detașarea militarilor, însă acordă suport logistic și de tehnică militară în limita posibilităților militarilor ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BBC #NATO #razboi #Rusia #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.